SEABORGIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 106, produs în mod artificial. [Pr.: sibórgiu – Sb.: Sg] (cf. engl. seaborgium < n. pr. Glenn T. Seaborg = chimist american, a colaborat la descoperirea a zece elemente transuranice; 1994) [MW]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink