3 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sdrumicare f. fig. nimicire: robirea și sdrumicarea nației BĂLC.

sdrumicà v. 1. a face praf: așa urs oștirea întreagă e în stare s’o sdrumice CR.; 2. a se nimici: libertatea și legea popoarelor se sdrumică BĂLC. [Compromis între verbele sinonime dumica și sdrobì].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: sdrumicare
sdrumicare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sdrumicare
sdrumicare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sdrumicare
  • sdrumicarea
plural
  • sdrumicări
  • sdrumicările
genitiv-dativ singular
  • sdrumicări
  • sdrumicării
plural
  • sdrumicări
  • sdrumicărilor
vocativ singular
plural
Intrare: sdrumica
verb (VT14)
Surse flexiune: IVO-III
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sdrumica
  • sdrumicare
  • sdrumicat
  • sdrumicatu‑
  • sdrumicând
  • sdrumicându‑
singular plural
  • sdrumică
  • sdrumicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sdrumic
(să)
  • sdrumic
  • sdrumicam
  • sdrumicai
  • sdrumicasem
a II-a (tu)
  • sdrumici
(să)
  • sdrumici
  • sdrumicai
  • sdrumicași
  • sdrumicaseși
a III-a (el, ea)
  • sdrumică
(să)
  • sdrumice
  • sdrumica
  • sdrumică
  • sdrumicase
plural I (noi)
  • sdrumicăm
(să)
  • sdrumicăm
  • sdrumicam
  • sdrumicarăm
  • sdrumicaserăm
  • sdrumicasem
a II-a (voi)
  • sdrumicați
(să)
  • sdrumicați
  • sdrumicați
  • sdrumicarăți
  • sdrumicaserăți
  • sdrumicaseți
a III-a (ei, ele)
  • sdrumică
(să)
  • sdrumice
  • sdrumicau
  • sdrumica
  • sdrumicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)