2 intrări
19 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCĂRMĂNĂTOARE, scărmănători, s. f. Unealtă sau mașină de scărmănat lîna. Scărmănători acționate de mînă.
SCĂRMĂNĂTOARE ~ori f. Unealtă sau instalație pentru scărmănat materiale fibroase. /a scărmăna + suf. ~ătoare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scărmănătoare f. unealtă de scărmănat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scărmănătoáre f., pl. orĭ. Unealtă de scărmănat (un fel de greblă atîrnată de tavan și care se freacă de altă greblă fixată în pardoseală).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SCĂRMĂNĂTOR, -OARE, scărmănători, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. (Rar) Persoană care se îndeletnicește cu scărmănatul1. 2. S. f. Unealtă de scărmănat lâna; darac. – Scărmăna + suf. -ător.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
scălmănătoare sf vz scărmănător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scărmănător, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~ălmănătoare, ~mânătoare sf / Pl: ~i, ~oare, (rar) ~i sf / E: scărmăna + -tor] 1 smf Persoană care scarmănă lână, pene etc. 2 smf (Spc) Meseriaș specializat în scărmănarea lânii, a penelor etc. 3 sfn Unealtă cu care se scarmănă lâna Si: darac (1), (reg) dărăcitoare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scărmânătoare sf vz scărmănător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCĂRMĂNĂTOR, -OARE, scărmănători, -oare, subst. 1. S. m. și f. (Rar) Persoană care se îndeletnicește cu scărmănatul1. 2. S. f. Unealtă de scărmănat lâna; darac. – Scărmăna + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
SCĂRMĂNĂTOR, -OARE, scărmănători, -oare, s. m. și f. Persoană care scarmănă. Abia apucă să se vază și ea la masă cu scărmănătorii de pene. Sînt prea veseli, îi aude rîzînd în casă. SLAVICI, N. I 45.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCĂRMĂNĂTOR ~oare ( ~ori, ~oare ) m. și f. Muncitor specializat în operații de scărmănare a lânii sau a altor materiale fibroase. /a scărmana +suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scărmănătoare1 (persoană) (rar) s. f., g.-d. art. scărmănătoarei; pl. scărmănătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scărmănătoare2 (unealtă) (rar) s. f., g.-d. art. scărmănătorii; pl. scărmănători
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scărmănătoare2 (unealtă) (rar) s. f., g.-d. art. scărmănătorii; pl. scărmănători
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scărmănătoare1 (persoană) (rar) s. f., g.-d. art. scărmănătoarei; pl. scărmănătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scărmănătoare (persoană) s. f., g.-d. art. scărmănătoarei; pl. scărmănătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scărmănătoare (unealtă) s. f., g.-d. art. scărmănătorii; pl. scărmănători
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCĂRMĂNĂTOARE s. v. darac.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCĂRMĂNĂTOARE s. (TEXT.) darac, dărăcitor, (reg.) pieptene, (Transilv. și Ban.) drîglu, (Transilv.) hecelă, huci. (~ pentru scărmănat lîna.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scărmănătoare, scărmănătorisubstantiv feminin
- 1. Unealtă de scărmănat lâna. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: darac
- Scărmănători acționate de mână. DLRLC
-
etimologie:
- Scărmăna + sufix -ător. DEX '98 DEX '09
scărmănător, scărmănătorisubstantiv masculin scărmănătoare, scărmănătoaresubstantiv feminin
-
- Abia apucă să se vază și ea la masă cu scărmănătorii de pene. Sînt prea veseli, îi aude rîzînd în casă. SLAVICI, N. I 45. DLRLC
-
etimologie:
- Scărmăna + sufix -ător. DEX '98 DEX '09