3 intrări
15 definiții
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- specializate (1)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scărița vi [At: AGÂRBICEANU, A. 88 / Pzi: ~țez / E: scăriță] (Trs; Ban) A reduce (treptat) Vz scări (4).
SCĂRIȚĂ, scărițe, s. f. 1. Diminutiv al lui scară; scăricică, scărișoară. 2. Unul dintre cele trei oscioare ale urechii mijlocii. – Scară + suf. -iță.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SCĂRIȚĂ, scărițe, s. f. 1. Diminutiv al lui scară; scăricică, scărișoară. 2. Unul dintre cele trei oscioare ale urechii mijlocii. – Scară + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
scăriță sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~țe / E: scară + -iță] 1-6 Scară (1, 13, 17) (mică) Si: (reg) scărușă (1-6), scăruță (1-6). 7 (Reg; prc) Fuștei al unei scări (1). 8 (Olt; ; la car, căruță) Cruce de dinapoi. (Reg) 9-12 (Șhp) Scară (21, 23) (mică). 13-18 (Reg; șhp) Scară (32, 33, 42) (mică). 19 (Atm) Unul dintre cele trei oscioare ale urechii mijlocii. 20 (Reg; îcs) În ~țe Șotron. 21 (Reg; îc) ~ța-muntelui Varietate de ferigă care crește prin locuri umede (Blechnum spicant).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCĂRIȚĂ, scărițe, s. f. I. Diminutiv al lui scară. 1. v. scară (I 1). Cînd se puse scărița, coborî mai întîi o femeie bălaie nespus de frumoasă. CAMIL PETRESCU, O. II 167. D-o scăriță căuta, D-o scăriță că găsea, Tocma-n pod că se suia. TEODORESCU, P. P. 638. 2. v. scară (I 2). Lîngă scărița din grădină. CAMIL PETRESCU, T. II 444. Te sui pe o scăriță... și intri într-o săliță îngustă. NEGRUZZI, S. I 311. 3. v. scară (I 4). [Călăreții] de pe margini își strînseseră rîndurile, scăriță la scăriță, strîmtorați de laturile uliței. MIHALE, O. 468. II. Unul dintre cele trei oscioare ale urechii mijlocii (care seamănă cu o scară de șa).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCĂRIȚĂ ~e f. anat. (diminutiv de la scară) Unul dintre cele trei oase mici ale urechii mijlocii. /scară + suf. ~iță
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scăriță s. f., g.-d. art. scăriței; pl. scărițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scăriță s. f., g.-d. art. scăriței; pl. scărițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scăriță s. f., g.-d. art. scăriței; pl. scarițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCĂRIȚĂ s. 1. v. scărișoară. 2. v. scărișoară. 3. (TEHN.) biglă. (~ la gater.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCĂRIȚĂ s. v. lambă, vătrai.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scăriță s. v. LAMBĂ. VĂTRAI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCĂRIȚĂ s. 1. scăricică, scărișoară, (reg.) scăruță, (Ban.) scărușă. (~ cu fuscei.) 2. scăricică, scărișoară, (rar) scărică, scăricea. (O ~ suia în turn.) 3. (TEHN.) biglă. (~ la gater.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scărița, scărițez, vb. I (reg.) a reduce treptat; a micșora.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BLECHNUM L. BLEHNUM, SCĂRIȚA MUNTELUI, fam. Polypodiaceae. Gen originar din zonele tropicale și subtropicale, cca 210 specii, terestre, majoritatea erbacee, iar restul arborescente, uneori tîrîtoare sau agățătoare, acoperite cu solzi liniari, tari, negrii sau cu nervuri negre. Toate cu rizom viguros. Frunze convolute, la început penate, uneori penat-crestate, rar dublu-penate sau nesegmentate, pieloase și glabre, dentate sau nedentate. Pe partea inferioară a frunzelor sînt numeroși sori formați din gruparea sporilor, înșirați în apropierea nervurilor mediane, protejați de o membrană deschisă spre marginile nervurii. Protal cordiform, foliaceu, verde.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
scăriță, scărițe s. f. (dim.) lovitură executată în fotbal prin introducerea labei piciorului sub mingea aflată pe gazon, lovitură ce imprimă mingii o traiectorie lobată.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scăriță, scărițesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui scară. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: scăricică scărișoară
- Cînd se puse scărița, coborî mai întîi o femeie bălaie nespus de frumoasă. CAMIL PETRESCU, O. II 167. DLRLC
- D-o scăriță căuta, D-o scăriță că găsea, Tocma-n pod că se suia. TEODORESCU, P. P. 638. DLRLC
- Lîngă scărița din grădină. CAMIL PETRESCU, T. II 444. DLRLC
- Te sui pe o scăriță... și intri într-o săliță îngustă. NEGRUZZI, S. I 311. DLRLC
- [Călăreții] de pe margini își strînseseră rîndurile, scăriță la scăriță, strîmtorați de laturile uliței. MIHALE, O. 468. DLRLC
-
- 2. Unul dintre cele trei oscioare ale urechii mijlocii (care seamănă cu o scară de șa). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
- Scară + sufix -iță. DEX '09 DEX '98 NODEX