2 definiții pentru scăndălisitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scăndălisitor, ~oare a [At: MAIOR, DIDAHII, 137/27 / Pl: ~i, ~oare / E: scăndălisi + -tor] (Îvr; Trs) Care surprinde în mod neplăcut.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scăndălisitor, scăndălisitoare, adj. (înv. și reg.) scandalos.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: scăndălisitor
scăndălisitor adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)