O definiție pentru scârtuitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCÂRTUITOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival rar (despre persoane) Care scârtuiește. /a scârtui + suf. ~tor
Intrare: scârtuitor
scârtuitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)