6 definiții pentru scârciumi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scârciumi [At: RĂDULESCU-CODIN / V: (reg) ~ma, ~ciomi / Pzi: scârcium, ~mesc / E: scârcium] 1-2 vtr (Mun; Trs) A (se) da în scrânciob (1). 3-4 vtr A (se) legăna ușor cu un scaun, înclinându-l ușor pe spate. 5 vr (Reg; d. obiecte; îf scârciuna) A se balansa (1-2). 6 vr (Olt) A se zvârcoli (de durere). 7 vr (Fig) A ezita (2). 8 vi (Mun) A voi să-și ia vorba înapoi. 9-10 vir (Olt; Mun) A se smiorcăi (6-7). 11 vr (Mun; îf scârciomi) A se văita. 12 vr (Mun; îf scârciomi) A se sclifosi (1).

scîrcĭum și -ez v. tr. Munt. vest. Legăn, daŭ în scîrcĭum.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCÂRCIUMI vb. v. codi, ezita, foi, legăna, perpeli, pregeta, răsuci, scânci, suci, șovăi, zvârcoli.

scîrciumi vb. v. CODI. EZITA. FOI. LEGĂNA. PERPELI. PREGETA. RĂSUCI. SCÎNCI. SUCI. ȘOVĂI. ZVÎRCOLI.

Intrare: scârciumi
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scârciumi
  • scârciumire
  • scârciumit
  • scârciumitu‑
  • scârciumind
  • scârciumindu‑
singular plural
  • scârciumește
  • scârciumiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scârciumesc
(să)
  • scârciumesc
  • scârciumeam
  • scârciumii
  • scârciumisem
a II-a (tu)
  • scârciumești
(să)
  • scârciumești
  • scârciumeai
  • scârciumiși
  • scârciumiseși
a III-a (el, ea)
  • scârciumește
(să)
  • scârciumească
  • scârciumea
  • scârciumi
  • scârciumise
plural I (noi)
  • scârciumim
(să)
  • scârciumim
  • scârciumeam
  • scârciumirăm
  • scârciumiserăm
  • scârciumisem
a II-a (voi)
  • scârciumiți
(să)
  • scârciumiți
  • scârciumeați
  • scârciumirăți
  • scârciumiserăți
  • scârciumiseți
a III-a (ei, ele)
  • scârciumesc
(să)
  • scârciumească
  • scârciumeau
  • scârciumi
  • scârciumiseră
scârciomi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scârciuma
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)