10 definiții pentru scuturător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCUTURĂTOR, scuturătoare, s. n. 1. Mașină care servește la separarea și la eliminarea impurităților dintr-un material fibros. 2. Batoză care sortează materialul treierat și elimină paiele lungi. – Scutura + suf. -ător.

SCUTURĂTOR, scuturătoare, s. n. 1. Mașină care servește la separarea și la eliminarea impurităților dintr-un material fibros. 2. Batoză care sortează materialul treierat și elimină paiele lungi. – Scutura + suf. -ător.

scuturător, ~oare [At: DAMÉ, T. 152 / Pl: ~i, ~oare / E: scutura + -ător] 1 sf Măturică de pene cu care se scutură (17) praful. 2 sf (Reg) Bătător (pentru covoare). 3 sn Mașină folosită în filaturi pentru separarea și eliminarea impurităților dintr-un material fibros. 4-5 sn (Șîs ~ de paie) Mecanism al unei batoze de cereale (sau batoză) care separă materialul treierat și elimină paiele lungi. 6 sf (Pop) Teică1 (1). 7 sf Scrumieră. 8 sn (Buc) Titirez. 9 sf (Reg) Sită (1). 10 smf (Reg) Persoană care scutură (30) pomii fructiferi. 11 smf (Reg) Soi de strugure cu boabe rare și mărunte, nedefinit mai îndeaproape.

SCUTURĂTOR, scuturătoare, s. n. 1. Mașină care servește la separarea și la eliminarea impurităților dintr-un material alcătuit din fibre textile. 2. Mecanism al unei batoze de cereale, care separă boabele rămase pe paie de pleavă și de corpurile străine ușoare.

SCUTURĂTOR ~oare n. 1) Mașină care curăță fibrele textile de impurități. 2) Dispozitiv la o mașină de treierat, care scutură paiele de boabe și le evacuează. /a scutura + suf. ~ător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scuturător s. n., pl. scuturătoare

scuturător s. n., pl. scuturătoare

scuturător s. n., pl. scuturătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCUTURĂTOR s. v. hădărag, titirez.

scuturător s. v. HĂDĂRAG. TITIREZ.

Intrare: scuturător
scuturător substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scuturător
  • scuturătorul
  • scuturătoru‑
plural
  • scuturătoare
  • scuturătoarele
genitiv-dativ singular
  • scuturător
  • scuturătorului
plural
  • scuturătoare
  • scuturătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scuturător, scuturătoaresubstantiv neutru

  • 1. Mașină care servește la separarea și la eliminarea impurităților dintr-un material fibros. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Batoză care sortează materialul treierat și elimină paiele lungi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: batoză
etimologie:
  • Scutura + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.