5 definiții pentru scutitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scutitor, ~oare [At: PSALT. HUR. 11v/1 / Pl: ~i, ~oare / E: scuti + -tor] 1-2 smf, a (Înv) Protector. 3 a (Spc; d. boli) Care dă imunitate.
scutitor m. fig. apărător: Ardealul fu scutitorul nației române BĂLC.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scutitór, -oáre s. Vechĭ. Care te scutește, te apără: Dumnezeŭ, scutitoru lumiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCUTITOR s. v. apărător, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scutitor s. v. APĂRĂTOR. OCROTITOR. PROTECTOR. SPRIJIN. SPRIJINITOR. SUSȚINĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: scutitor
scutitor substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)