SCURTĂTÚRĂ, scurtături, s. f. 1. Bucată scurtă de lemn; retevei. 2. Cărare care urmează distanța cea mai scurtă între două puncte. – Scurta + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCURTĂTÚRĂ ~i f. 1) Bucată scurtă de lemn; retevei. 2) Cărare, drum ce duce de-a dreptul; calea cea mai scurtă. A luat-o pe ~. /a scurta + suf. ~ătură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCURTĂTÚRĂ s. v. retevei.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scurtătúră s. f., g.-d. art. scurtătúrii; pl. scurtătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink