SCURSOÁRE, scursori, s. f. 1. Lichid (murdar) care se scurge dintr-un loc. ♦ (Pop.) Scurgere (3). 2. (Rar) Faptul de a se scurge; (concr.), loc de scurgere. ♦ Albie a unei ape curgătoare. 3. Epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură. – Scurge + suf. -oare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

SCURSOÁRE ~óri f. rar 1) v. SCURSURĂ. 2) Loc de scurgere. 3) Urmă rămasă după scurgerea unui lichid. 4) fig. Totalitate a elementelor degradate ale unei societăți; drojdie; pleavă; putregai. /scurs + suf. ~oare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCURSOÁRE s. v. blenoragie, curent, curs, diaree, gonoree, leucoree, prelingere, scurgere.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scursoáre s. f., g.-d. art. scursórii; pl. scursóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCURSÓRI s. pl. v. lături, spălătură, zoaie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink