6 definiții pentru scurmător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCURMĂTOR, -OARE, scurmători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scurmă, care scormonește. – Scurma + suf. -ător.
SCURMĂTOR, -OARE, scurmători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scurmă, care scormonește. – Scurma + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
scurmător, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~oare / E: scurma + -ător] 1-4 smf, a (Animal) scormonitor (2, 4). 5 smf (Rar) Persoană care caută în gunoaie resturi de alimente sau alte obiecte valorificabile. 6 a (Fig; rar; d. ochi) Scrutător (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCURMĂTOR, -OARE, scurmători, -oare, adj. Care sapă, scurmă, scormonește. Ici... Dobitoace scurmătoare își sapă pe-n pămînt case. CONACHI, P. 298. ◊ (Substantivat) Scurmătorii de gunoaie... privesc bolta înstelată. ARDELEANU, D. 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scurmător adj. m., pl. scurmători; f. sg. și pl. scurmătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scurmător adj. m., pl. scurmători; f. sg. și pl. scurmătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scurmător adj. m., pl. scurmători; f. sg. și pl. scurmătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
scurmător, scurmătoareadjectiv
- 1. Care scurmă, care scormonește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ici... Dobitoace scurmătoare își sapă pe-n pămînt case. CONACHI, P. 298. DLRLC
- Scurmătorii de gunoaie... privesc bolta înstelată. ARDELEANU, D. 12. DLRLC
-
etimologie:
- Scurma + sufix -ător. DEX '98 DEX '09