2 definiții pentru scuncenie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scuncenie sf [At: DLR ms / Pl: ~ii / E: ucr скучення] (Reg) Persoană enervantă.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scuncenie, s.f. (reg.) persoană enervantă, care deranjeajă și necăjește.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: scuncenie
scuncenie substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||