3 definiții pentru scuipător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scuipător, ~oare [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) ~pitoare sf / Pl: ~i, ~oare / E: scuipa + -ător] 1 smf, a (Persoană) care scuipă (1) (des). 2 (Înv; d. boli sau d. tuse) Care e însoțit de expectorație. 3 sf Vas special (mic) în care se scuipă (1) Si: (reg) stupitoare.
scuipitoare sf vz scuipător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
scuipător, scuipători s. m. (intl.) informator, denunțător.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: scuipător
scuipător substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
scuipitoare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)