opțiuni
  • info

11 definiții pentru scrâșnitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCRÂȘNITOR, -OARE, scrâșnitori, -oare, adj. Care scrâșnește. – Scrâșni + suf. -tor.

SCRÂȘNITOR, -OARE, scrâșnitori, -oare, adj. Care scrâșnește. – Scrâșni + suf. -tor.

scrâșnitor, ~oare a [At: ALECSANDRI, POEZII, 238 / V: (pop) scârș~, crâșnitor / Pl: ~i, ~oare / E: scrâșni + -tor] 1 (D. dinți, maxilare etc.) Care produce un zgomot caracteristic prin strângerea maxilarelor și prin frecarea dinților de jos cu cei de sus, ca efect al supărării, al ciudei, al mâniei, al urii, al furiei, al durerii etc. Si: (îvr) scrâșnind. 2-3 (Îvr; d. stări afective sau d. manifestări ale oamenilor, îf crâșnitor) Scrâșnit2 (1-2). 4 (Pan; d. obiecte sau părți ale lor; d. materiale, corpuri, substanțe etc.) Care produce (prin întreruperea bruscă a unei frecări, a unei apăsări, a unei deplasări etc.) un zgomot specific, de scurtă durată, aspru și neplăcut.

SCRÂȘNITOR ~oare (~ori, ~oare) Care scrâșnește; care produce scrâșnete. /a scrâșni + suf. ~tor

crâșnitor, ~oare smf, a vz scrâșnitor

scârșnitor, ~oare a vz scrâșnitor

SCÎRȘNITOR, -OARE adj. v. scrîșnitor.

SCRÎȘNITOR, -OARE, scrîșnitori, -oare, adj. Care scrîșnește, care scoate scrîșnete. (Atestat în forma scîrșnitoare) Cu fălci negre scîrșnitoare. ALECSANDRI, P. III 238. – Variantă: scîrșnitor, -oare adj.

scârșnitor a. Mold. scrâșnitor: cu fălci negre scârșnitoare AL.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scrâșnitor adj. m., pl. scrâșnitori; f. sg. și pl. scrâșnitoare

scrâșnitor adj. m., pl. scrâșnitori; f. sg. și pl. scrâșnitoare

scrâșnitor adj. m., pl. scrâșnitori; f. sg. și pl. scrâșnitoare

Intrare: scrâșnitor
scrâșnitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrâșnitor
  • scrâșnitorul
  • scrâșnitoru‑
  • scrâșnitoare
  • scrâșnitoarea
plural
  • scrâșnitori
  • scrâșnitorii
  • scrâșnitoare
  • scrâșnitoarele
genitiv-dativ singular
  • scrâșnitor
  • scrâșnitorului
  • scrâșnitoare
  • scrâșnitoarei
plural
  • scrâșnitori
  • scrâșnitorilor
  • scrâșnitoare
  • scrâșnitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
scârșnitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scârșnitor
  • scârșnitorul
  • scârșnitoare
  • scârșnitoarea
plural
  • scârșnitori
  • scârșnitorii
  • scârșnitoare
  • scârșnitoarele
genitiv-dativ singular
  • scârșnitor
  • scârșnitorului
  • scârșnitoare
  • scârșnitoarei
plural
  • scârșnitori
  • scârșnitorilor
  • scârșnitoare
  • scârșnitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
crâșnitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scrâșnitor, scrâșnitoareadjectiv

  • 1. Care scrâșnește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cu fălci negre scîrșnitoare. ALECSANDRI, P. III 238. DLRLC
etimologie:
  • Scrâșni + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.