2 definiții pentru scrutinător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scrutinător sm [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~i / E: scrutina + -tor] sm (Îdt) Scrutător (6).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scrutinător, scrutinători, s.m. (înv.) persoană care făcea parte din comisia însărcinată cu adunarea și numărarea voturilor în alegeri.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: scrutinător
scrutinător substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)