SCRUTĂTÓR, -OÁRE, scrutători, -oare, adj. Care privește atent, pătrunzător. ♦ Fig. Care analizează minuțios. – Scruta + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCRUTĂTÓR1 adv. În mod foarte atent; cu multă atenție. A privi ~. /<fr. scrutateur, lat. scrutator
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCRUTĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) (despre privire sau despre ochi) Care scrutează; care cercetează cu multă atenție; iscoditor. 2) fig. (despre persoane) Care examinează cu minuțiozitate pentru a pătrunde în esența lucrurilor. /<fr. scrutateur, lat. scrutator
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCRUTĂTÓR, -OÁRE adj. Atent, cu priviri pătrunzătoare. ♦ (Fig.) Care cercetează amănunțit. [< scruta + -(ă)tor].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCRUTĂTÓR, -OÁRE adj. atent, cu priviri pătrunzătoare. ◊ (fig.) care cercetează amănunțit. (< fr. scrutateur, lat. scrutator)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCRUTĂTÓR adj. 1. v. atent. 2. v. perspicace.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCRUTĂTÓR s. v. cercetător, om de știință.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scrutătór adj. m., pl. scrutătóri; f. sg. și pl. scrutătoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink