7 definiții pentru scruber
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scruber sn [At: DN3 / E: fr, eg scrubber] Epurator de gaz cu ajutorul unui jet de apă.
SCRUBER s.n. Epurator de gaz cu ajutorul unui jet de apă. [< fr., engl. scrubber].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCRUBER s. n. Epurator de gaz cu ajutorul unui jet de apă. (din engl. scrubber < scrub = a curăța, îndepărta, elimina prin frecare; a trece un gaz sau amestec gazos printr-un lichid pentru a-l purifica, în special prin îndepărtarea componentelor solubile < engl. med. < engl. v. wascan; asem. cu germ. v. de sus waskan = a spăla și, prob., cu engl. v. wœter = apă) [et. și MW]
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scruber s. n., pl. scrubere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scruber s. n., pl. scrubere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scruber s. n., pl. scrubere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
SCRÚBER (< engl. {i}) s. n. Aparat de contact gaz-lichid, cu circulație în contracurent a celor două fluide, folosit în industria chimică fie la spălarea gazului de impurități (pulberi, picături), fie la reținerea unor componenți ai acestuia cu sau fără reacții chimice, fie la răcirea lui directă.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scruber, scruberesubstantiv neutru
- 1. Epurator de gaz cu ajutorul unui jet de apă. DN
etimologie:
- scrubber DN