SCROBÍRE s. f. Acțiunea de a scrobi și rezultatul ei; apretare. – V. scrobi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCROBÍRE s. v. apretare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scrobíre s. f., g.-d. art. scrobírii; pl. scrobíri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCROBÍ, scrobésc, vb. IV. Tranz. A da rigiditate, asprime, luciu firelor, produselor textile sau rufelor prin scufundarea lor într-o suspensie de amidon în apă; a apreta. – Din bg. skrobja, scr. skrobiti.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SCROBÍ ~ésc tranz. (rufe, țesături, fire textile) A clăti cu scrobeală pentru a da rigiditate și aspect; a apreta. /<bulg. skrobja, sb. skrobiti
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCROBÍ vb. v. apreta.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SCROBÍ vb. v. albăstri.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scrobí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scrobésc, imperf. 3 sg. scrobeá; conj. prez. 3 sg. și pl. scrobeáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
scrobi, scrobesc v. r. 1. a se căuta, a se scotoci în buzunare / în portofel etc. 2. a-și vârî degetele în nas, între dinți etc. pentru a se curăța. 3. (d. femei) a face un avort (în special prin chiuretaj).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink