scrivac [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ace sn, ~aci sm / E: s- + crivac] 1 sn (Reg) Coastă a luntrei. 2 sn (Reg) Fiecare dintre piesele de lemn care fixează piatra morii Si: (reg) scripete . 3-5 sn (Reg) Scripete (1-2, 9). 6 sm Monedă (sârbească) care valora aproximativ a suta parte dintr-un florin și care a circulat începând din sec. XVIII și în țările române Si: crivac.

scrivác V. crivac.

crivác n., pl. e (bg. krivák, băț curb, d. kriv, curb. V. crivină). Coastă (lemn curb) la luntre (V. cocîrlă). Niște lemne care țin peatra fixă a moriĭ. Vîrtej de rîdicat greutățĭ la ocne. Pe la 1700, o monetă egală cu măriașu (sîrb. krivak). – Și grivac (Dobr.) și scrivac (Cov.). V. cușaclîc.

scrivac, scrivace, s.n. și scrivaci, s.m. 1. (s.m.; reg.) coastă a luntrei. 2. (s.n.; reg.) fiecare dintre piesele de lemn care fixează piatra morii; vârtej. 3. (s.n.; reg.) scripete. 4. (s.m.; înv.) monedă sârbească ce a circulat în sec. al XVIII-lea și în Țările Române.