SCRÍMĂ s. f. Ramură sportivă care cuprinde probe de sabie, de floretă și de spadă. – După fr. escrime. Cf. it. scrima.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÍMĂ f. Gen de sport care cuprinde probe de sabie, de spadă și de floretă. [G.-D. scrimei] /<it. scrima, fr. escrime
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÍMĂ s.f. (Sport) Arta de a mânui sabia, spada și floreta. [Cf. fr. escrime, it. scherma].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÍMĂ s. f. sport constând în a mânui sabia, spada și floreta. (< it. scrima, după fr. escrime)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

scrímă (-me), s. f. – Sport cu spada, floreta sau sabia. Fr. escrime.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

scrímă s. f., g.-d. art. scrímei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SCRIMÁ ~éz intranz. A practica scrima. /<fr. escrimer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRIMÁ vb. I. intr. (Sport) A mânui armele albe (spada, floreta etc.); a face scrimă. [Cf. fr. escrimer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRIMÁ, scrimez, vb. I. Intranz. A mânui sabia, spada sau floreta în scop sportiv sau (în trecut) pentru a deveni un bun duelist; a face scrimă. – După fr. escrimer.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink