SCRIITÓR, -OÁRE, scriitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Autor de opere literare. 2. S. m. Funcționar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc. ♦ Persoană în slujba domnului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea funcția de secretar; diac, logofăt. 3. S. n. (Înv.) Masă de scris; birou. [Pr.: scri-i-] – Scrie + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

SCRIITÓR ~oáre( ~óri, ~oáre) m. și f. 1) Autor de opere literare. 2) înv. Slujbaș care scria acte, petiții, scrisori. 3) înv. Secretar al domnitorului sau al unui alt demnitar de stat. [Sil. scri-i-] /a scrie + suf. ~tor
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

SCRIITÓR s. 1. literat, om de litere, (rar) beletrist, condeier, (înv.) literator, (latinism înv.) scriptor. (Un mare ~.) 2. autor. (~ul meu preferat.) 3. (IST.) diac, grămătic, logofăt, pisar, scrib, uricar. (~ în cancelariile din țările române.)
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

SCRIITÓR s. v. autor, birou, desenator, pictor.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

scriitór (persoană) s. m. (sil. scri-i-), pl. scriitóri
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

scriitór (obiect) s. n. (sil. scri-i-), pl. scriitoáre
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

scriitoáre s. f. (sil. scri-i-), g.-d. art. scriitoárei; pl. scriitoáre
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

SCRIITOR DE PĂMÂNT s. v. geograf.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink