2 intrări

O definiție

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

SCREBURI, screburesc, vb. IV. Refl. (Var.) A se zgribuli. (cf. zgribuli)

Intrare: screburire
screburire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • screburire
  • screburirea
plural
  • screburiri
  • screburirile
genitiv-dativ singular
  • screburiri
  • screburirii
plural
  • screburiri
  • screburirilor
vocativ singular
plural
Intrare: screburi
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • screburi
  • screburire
  • screburit
  • screburitu‑
  • screburind
  • screburindu‑
singular plural
  • screburește
  • screburiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • screburesc
(să)
  • screburesc
  • screbuream
  • screburii
  • screburisem
a II-a (tu)
  • screburești
(să)
  • screburești
  • screbureai
  • screburiși
  • screburiseși
a III-a (el, ea)
  • screburește
(să)
  • screburească
  • screburea
  • screburi
  • screburise
plural I (noi)
  • screburim
(să)
  • screburim
  • screbuream
  • screburirăm
  • screburiserăm
  • screburisem
a II-a (voi)
  • screburiți
(să)
  • screburiți
  • screbureați
  • screburirăți
  • screburiserăți
  • screburiseți
a III-a (ei, ele)
  • screburesc
(să)
  • screburească
  • screbureau
  • screburi
  • screburiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)