6 definiții pentru scrântit, scrântiță   declinări

SCRÂNTÍT, -Ă, scrântiți, -te, adj. 1. (Despre membre, oase, încheieturi) Deplasat din articulație; luxat. 2. Fig. (Despre oameni) Dezechilibrat mintal; nebun, țicnit. – V. scrânti.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÂNTÍT, -Ă, scrântiți, -te, adj. 1. (Despre membre, oase, încheieturi) Deplasat din articulație; luxat. 2. Fig. (Despre oameni) Dezechilibrat mintal; nebun, țicnit. – V. scrânti.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÂNTÍT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÂNTIȚĂ s. v. bob-de-țarină.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scrântíță, scrântíțe, s.f. (reg.) numele mai multor plante: a) bob-de-țarină. b) (în forma: scrintiță) clintiță. c) (în forma: sclintiță) coada-racului. d) (în forma: sclintiță) argințică.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

scrântit, -ă, scrântiți, -te adj. (d. oameni) nebun, dement
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink