SCRÂNTITÚRĂ, scrântituri, s. f. Deplasare a unui os din articulația lui; luxație, scrânteală, entorsă. – Scrânti + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÂNTITÚRĂ ~i f. 1) Traumatism constând în scoaterea unui os din încheietură; luxație. 2) Loc scrântit. /a scrânti + suf. ~tură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÂNTITÚRĂ s. 1. v. luxație. 2. v. entorsă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scrântitúră s. f., g.-d. art. scrântitúrii; pl. scrântitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink