SCRÂNTEÁLĂ, scrânteli, s. f. 1. Scrântitură. 2. Fig. Tulburare a minții: nebunie, țicneală. – Scrânti + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÂNTEÁLĂ s. 1. v. luxație. 2. v. entorsă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCRÂNTEÁLĂ s. v. alienare, alienație, boală, mintală, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scrânteálă s. f., g.-d. art. scrântélii; pl. scrântéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

scrânteală, scrânteli s. f. nebunie, țicneală, zăpăceală
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink