6 definiții pentru scorți

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scorți [At: TDRG / V: (reg) a / Pzi: esc / E: scoarță] 1 vr (Îrg) A se scorțoșa. 2 vt (Rar; c. i. o carte) A cartona (1).

scorțésc v. tr. Pun scoarțe groase uneĭ cărțĭ (greșit zis a lega, care e tradus după fr. relier și germ. binden. V. cartonez). V. refl. Prin scoarță saŭ coajă vorbind de pămîntu lutos după ploaĭe.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scorți, scorțesc, vb. IV (refl.; înv. și reg.) a se scorțoșa. 2. (înv.; despre carte) a lega, a cartona.

Intrare: scorți
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scorți
  • scorțire
  • scorțit
  • scorțitu‑
  • scorțind
  • scorțindu‑
singular plural
  • scorțește
  • scorțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scorțesc
(să)
  • scorțesc
  • scorțeam
  • scorții
  • scorțisem
a II-a (tu)
  • scorțești
(să)
  • scorțești
  • scorțeai
  • scorțiși
  • scorțiseși
a III-a (el, ea)
  • scorțește
(să)
  • scorțească
  • scorțea
  • scorți
  • scorțise
plural I (noi)
  • scorțim
(să)
  • scorțim
  • scorțeam
  • scorțirăm
  • scorțiserăm
  • scorțisem
a II-a (voi)
  • scorțiți
(să)
  • scorțiți
  • scorțeați
  • scorțirăți
  • scorțiserăți
  • scorțiseți
a III-a (ei, ele)
  • scorțesc
(să)
  • scorțească
  • scorțeau
  • scorți
  • scorțiseră
scorța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)