9 definiții pentru scornitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCORNITOR, -OARE, scornitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scornește, inventează; creator; care lansează zvonuri, care minte. – Scorni + suf. -tor.
SCORNITOR, -OARE, scornitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scornește, inventează; creator; care lansează zvonuri, care minte. – Scorni + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scornitor, ~oare smf, a [At: CANTEMIR, HR. 144 / Pl: ~i, ~oare / E: scorni + -tor] (Îvr) 1-2 Născocitor. 3-4 Instigator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCORNITOR, -OARE, scornitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care scornește, inventează; (învechit) creator. Esop, scornitorul și tatăl fabulelor. ȚICHINDEAL, F. 1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCORNITOR ~oare( ~ori, ~oare) m. și f. rar Persoană care scornește. /a scorni + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scornitor (rar) adj. m., pl. scornitori; f. sg. și pl. scornitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scornitor (rar) adj. m., pl. scornitori; f. sg. și pl. scornitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scornitor adj. m., pl. scornitori; f. sg. și pl. scornitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCORNITOR s. v. creator, făuritor, înfăptuitor, născocitor, plăsmuitor, realizator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scornitor s. v. CREATOR. FĂURITOR. ÎNFĂPTUITOR. NĂSCOCITOR. PLĂSMUITOR. REALIZATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
scornitor, scornitoareadjectiv
- 1. Care scornește, inventează; care lansează zvonuri, care minte. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: creator
- Esop, scornitorul și tatăl fabulelor. ȚICHINDEAL, F. 1. DLRLC
-
etimologie:
- Scorni + sufix -tor. DEX '98 DEX '09