opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCORER, (1) scoreri, s. m., (2) scorere, s. n. 1. Persoană însărcinată cu evidența (și afișarea) scorului într-o întrecere sportivă. 2. S. n. Panou, tabel pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. – Din engl. scorer.

SCORER, (1) scoreri, s. m., (2) scorere, s. n. 1. Persoană însărcinată cu evidența (și afișarea) scorului într-o întrecere sportivă. 2. S. n. Panou, tabel pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. – Din engl. scorer.

scorer [At: L. ROM. 1959, nr. 2, 82 / Pl: scoreri sm, scorere sn / E: eg scorer] 1 sm Sportiv care marchează goluri în jocul de fotbal Si: golgheter. 2 sm Persoană însărcinată cu evidența (și afișarea) scorului într-o întrecere sportivă. 3 sn Tabel, panou pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. corectat(ă)

SCORER s.m. (Sport) 1. Realizator de goluri la fotbal; golgheter. 2. Cel care înregistrează scorul în foile de arbitraj; cel care operează pe panoul de scor evoluția rezultatului echipelor angajate în joc. [< engl. scorer].

SCORER I. s. m. 1. golgheter. 2. cel care înregistrează scorul în foile de arbitraj; cel care operează pe panoul de scor evoluția rezultatului echipelor angajate în joc. II. s. n. panou pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. (< engl. scorer)

SCORER1 ~i m. 1) Sportiv care marchează cele mai multe goluri pe durata unei competiții; golgheter. 2) Persoană care ține evidența (și afișează ) scorul într-o competiție sportivă. [Monosilabic] /<engl. scorer[1]

  1. Indicația monosilabic este evident greșită. — gall

SCORER2 ~e n. pl. Panou pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. [Monosilabic] /<engl. scorer[1]

  1. Două erori: pl. nu-și are locul, iar cuvântul nu este monosilabic. — gall

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scorer2 (persoană) s. m., pl. scoreri

scorer1 (obiect) s. n., pl. scorere

scorer1 (persoană) s. m., pl. scoreri

scorer2 (obiect) s. n., pl. scorere

scorer (persoană) s. m., pl. scoreri

scorer (obiect) s. n., pl. scorere

Intrare: scorer (obiect)
scorer2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorer
  • scorerul
  • scoreru‑
plural
  • scorere
  • scorerele
genitiv-dativ singular
  • scorer
  • scorerului
plural
  • scorere
  • scorerelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: scorer (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scorer
  • scorerul
  • scoreru‑
plural
  • scoreri
  • scorerii
genitiv-dativ singular
  • scorer
  • scorerului
plural
  • scoreri
  • scorerilor
vocativ singular
  • scorerule
  • scorere
plural
  • scorerilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scorer, scoreresubstantiv neutru

  • 1. Panou, tabel pe care se afișează scorul într-o întrecere sportivă. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

scorer, scorerisubstantiv masculin

  • 1. Persoană însărcinată cu evidența (și afișarea) scorului într-o întrecere sportivă. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
  • 2. Realizator de goluri la fotbal. DN
    sinonime: golgheter
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.