SCORȚONERĂ, scorțonere, s. f. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu rizom pivotant și cărnos, de culoare brună, cu frunze mari și flori galbene, cultivată pe alocuri pentru rădăcinile sale comestibile (Scorzonera hispanica). – Din it. scorzonera.

scorsoneră sf vz scorțoneră

scorțoneră sf [At: COTEANU, PL. 28 / V: (înv) ~rso~, ~rzoneară, ~rzonelă, ~rzo~, zcorzo~ / Pl: ~re / E: ger Scorzonera, lat scorzonera (hispanica)] Plantă erbacee din familia compozeelor, cu rădăcina pivotantă, groasă, fusiformă, cu partea exterioară negricioasă, iar cea interioară albă, moale, cu gust plăcut, cu tulpina dreaptă, ramificată în partea superioară și cu flori galbene, plăcut mirositoare, grupate în capitule, cultivată ca legumă și ca materie primă pentru fabricarea surogatelor de cafea Si: salsifi, salată-de-iarnă (Scorzonera hispanica).

scorzoneară sf vz scorțoneră

scorzonelă sf vz scorțoneră

scorzoneră sf vz scorțoneră

SCORȚIONERĂ, scorționere, s. f. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu rizom pivotant și cărnos, de culoare brună, cu frunze mari și flori galbene, cultivată pe alocuri pentru rădăcinile sale comestibile (Scorzonera hispanica). – Din it. scorzonera.^[1]

SCORȚONERĂ s.f. Plantă perenă cu frunze mari și flori galbene, cultivată pentru rădăcinile sale cărnoase, folosite în alimentație. [< it. scorzonera, cf. fr. scorsonère].

SCORȚONERĂ s. f. plantă perenă cu frunze mari și flori galbene, cultivată pentru rădăcinle sale cărnoase, în alimentație. (< it. scorzonera)

scorțoneră s. f., g.-d. art. scorțonerei; pl. scorțonere

scorțoneră s. f., g.-d. art. scorțonerei; pl. scorțonere

scorțoneră s. f., g.-d. art. scorțonerei; pl. scorțonere

SCORȚONERA s.f. Plantă din fam. compositae, cultivată pentru rădăcina sa lungă și cărnoasă, de culoare negricioasă, comestibilă, consumată tradițional în țările mediteraneene fiartă și asezonată cu lămâie și ulei de măsline; pop. salsifi, salată-de-iarnă; it. scorzonera; fr. salsifis (Scorzonera hispanica).

SCORZONERA L., SCORȚONERA, fam. Compositae. Gen originar din Europa pînă în Asia Centrală, cca 93 specii, erbacee, suc lăptos. Tulpină deseori nefoliată, frunze nedentate. Flori ligulate, galbene, roșii-deschis sau violete-deschis (5 lacinii, foliolele involucrului în mai multe rînduri, pergamentoase, imbricate), dispuse în capitule solitare, lung-pedunculate. Fruct, achenă.

SCORȚONERĂ s. (BOT.; Scorzonera hispanica) salsifi, (reg.) salată-de-iarnă.

SCORȚONERĂ s. (BOT.; Scorzonera hispanica) salsifi, (reg.) salată-de-iarnă.