11 definiții pentru scofâlcitură
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCOFÂLCITURĂ, scofâlcituri, s. f. (Pop.) 1. Adâncitură, cută, rid care se formează pe obrajii persoanelor foarte slabe sau bătrâne. 2. Văgăună; făgaș.- Scofâlci + suf. -tură.
scofâlcitură sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) ~ovâlți~ / Pl: ~ri / E: scofâlci + -tură] 1 (Pop) Cută profundă formată pe fața (sau, rar, pe corpul) persoanelor foarte slabe (în vârstă). 2 (Pfm; dep) Persoană foarte slabă. 3 (Fam) Parte a unei suprafețe cu (adâncituri și) ridicături Si: făgaș, văgăună.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCOFÂLCITURĂ, scofâlcituri, s. f. 1. Adâncitură, cută formată pe obrajii persoanelor foarte slabe sau bătrâne. 2. Văgăună; făgaș. – Scofâlci + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
scovâlțitură sf vz scofâlcitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCOFÎLCITURĂ, scofîlcituri, s. f. Adîncitură, cută formată pe obrajii sau pe fața persoanelor foarte slabe sau bătrîne. Toate zbîrciturile și scofîlciturile dispăruseră, sub grosul strat de suliman artistic. La TDRG. ♦ Fig. Văgăună, făgaș. Calul, prin scofîlciturile muntelui, tîrăște astfel scîndurile, care-i sfarmă picioarele și coastele. VLAHUȚĂ, O. A. III 50.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scofîlcitúră f., pl. ĭ. Parte scofîlcită, obraz scofîlcit. Om scofîlcit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
scofâlcitură (pop.) s. f., g.-d. art. scofâlciturii; pl. scofâlcituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
scofâlcitură (pop.) s. f., g.-d. art. scofâlciturii; pl. scofâlcituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scofâlcitură s. f., g.-d. art. scofâlciturii; pl. scofâlcituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCOFÂLCITURĂ s. v. adâncătură, adâncitură, cufundătură, scobitură, scufundătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scofîlcitură s. v. ADÎNCĂTURĂ. ADÎNCITURĂ. CUFUNDĂTURĂ. SCOBITURĂ. SCUFUNDĂTURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
scofâlcitură, scofâlciturisubstantiv feminin
- 1. Adâncitură, cută, rid care se formează pe obrajii persoanelor foarte slabe sau bătrâne. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Toate zbîrciturile și scofîlciturile dispăruseră, sub grosul strat de suliman artistic. La TDRG. DLRLC
-
-
- Calul, prin scofîlciturile muntelui, tîrăște astfel scîndurile, care-i sfarmă picioarele și coastele. VLAHUȚĂ, O. A. III 50. DLRLC
-
etimologie:
- Scofâlci + sufix -tură. DEX '09 DEX '98