SCOBITOÁRE, scobitori, s. f. Bețișor foarte subțire și ascuțit la unul dintre capete, care servește la scoaterea rămășițelor de alimente dintre dinți sau din dinți. – Scobi + suf. -toare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOBITOÁRE ~óri f. Băț mic, subțire, ascuțit la un capăt, cu care se scot rămășițele de alimente dintre dinți. [G.-D. scobitorii] /a scobi + suf. ~toare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOBITOÁRE s. (Transilv.) țepușcă. (~ de dinți.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOBITOÁRE s. v. ciocănitoare, daltă, ghionoaie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scobitoáre s. f., g.-d. art. scobitórii; pl. scobitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

scobitoare, scobitori s. f. 1. picior foarte subțire. 2. om înalt și slab.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink