SCOBÁR, scobari, s. m. Pește de apă dulce, lung de 25-30 cm, cu botul proeminent, verde-cenușiu pe spate și argintiu pe laturi și pe burtă; scobai (Chondrostoma nasus). – Din bg. skobar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOBÁR ~i m. Pește dulcicol, de talie mică, cu maxilarul superior alungit, verde-negricios pe spinare și alb pe restul corpului. /Din scoabă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOBÁR s. (IHT.; Chondrostoma nasus) (reg.) morun, pod, podeț, poduț, scobai, mațe-negre (pl.).
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCOBÁR s. v. mreană, pescar, pescărel, pescăruș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scobár, scobáre, s.n. (reg.) 1. unealtă formată dintr-un cilindru tăios de oțel, fixat pe un mâner de lemn, folosită în dogărie, pentru curățirea și netezirea interiorului vaselor mici de lemn; zgârci. 2. capră de lemn folosită la executarea ulucelor, în industria țărănească.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

scobár (-ri), s. m. – Pește de rîu (Chondrostoma nasus). – Var. Mold. scobai. Bg. skobari, sb., cr. skobalj (Cihac, II, 332; Tiktin).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

scobár s. m., pl. scobári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink