SCOBÂLȚÍ, scobâlțesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A aluneca, a cădea; a se clătina. – Onomatopee.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

scobâlțí, scobâlțésc, vb. IV (reg.) a aluneca, a cădea; a se clătina.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink