2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sclafări v vz sclăfări

sclăfări vi [At: CIHAC, II, 331 / V: ~laf~ / Pzi: ~resc / E: nct] (Înv) 1 A râde. 2 A surâde.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sclăfări, sclăfăresc, vb. IV refl. (înv.) a râde, a surâde.

Intrare: sclăfărire
sclăfărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sclăfărire
  • sclăfărirea
plural
  • sclăfăriri
  • sclăfăririle
genitiv-dativ singular
  • sclăfăriri
  • sclăfăririi
plural
  • sclăfăriri
  • sclăfăririlor
vocativ singular
plural
Intrare: sclăfări
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sclăfări
  • sclăfărire
  • sclăfărit
  • sclăfăritu‑
  • sclăfărind
  • sclăfărindu‑
singular plural
  • sclăfărește
  • sclăfăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sclăfăresc
(să)
  • sclăfăresc
  • sclăfăream
  • sclăfării
  • sclăfărisem
a II-a (tu)
  • sclăfărești
(să)
  • sclăfărești
  • sclăfăreai
  • sclăfăriși
  • sclăfăriseși
a III-a (el, ea)
  • sclăfărește
(să)
  • sclăfărească
  • sclăfărea
  • sclăfări
  • sclăfărise
plural I (noi)
  • sclăfărim
(să)
  • sclăfărim
  • sclăfăream
  • sclăfărirăm
  • sclăfăriserăm
  • sclăfărisem
a II-a (voi)
  • sclăfăriți
(să)
  • sclăfăriți
  • sclăfăreați
  • sclăfărirăți
  • sclăfăriserăți
  • sclăfăriseți
a III-a (ei, ele)
  • sclăfăresc
(să)
  • sclăfărească
  • sclăfăreau
  • sclăfări
  • sclăfăriseră
sclafări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)