scleroftalmie sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~lir~ / Pl: ~ii / E: fr sclérophtalmie, ngr σκληροφθαλμία] Scleroză a ochiului.

SCLEROFTALMIE s.f. Scleroza ochiului. [Gen. -iei. / < fr. sclérophtalmie].

SCLEROFTALMIE s. f. scleroza țesutului conjunctiv al ochiului. (< fr. sclérophtalmie)

scliroftalmie sf vz scleroftalmie

scleroftalmie (desp. scle-rof-/scler-of-) s. f., art. scleroftalmia, g.-d. scleroftalmii, art. scleroftalmiei

!scleroftalmie (scle-rof-/scler-of-) s. f., art. scleroftalmia, g.-d. scleroftalmii, art. scleroftalmiei

scleroftalmie s. f. (sil. mf. scler-) oftalmie

SCLER-, v. SCLERO-. □ ~adenie (v. -adenie), s. f., adenopatie cu caracter scleros; ~ectazie (v. -ectazie), s. f., tumoare a corneei cu caracter scleros; ~ectomie (v. -ectomie), s. f., rezecție chirurgicală a scleroticii; ~emie (v. -emie), s. f., sclerodermie generalizată; ~enchim (v. -enchim), s. n., țesut vegetal de susținere format din celule moarte, cu membrane îngroșate și lignificate; ~odont (v. -odont), adj., cu dinți rigizi; ~oftalmie (v. -oftalmie), s. f., întărire patologică a țesutului conjunctiv al ochiului; ~onichie (v. -onichie), s. f., îngroșare congenitală a unghiilor.