sclavin, ~ă [At: XENOPOL, I. R. III, 48 / Pl: ~i, ~e / E: lm sclavini] (Rar) 1 smf (În antichitatea romană târzie și Evul Mediu timpuriu) Slav de sud. 2-4 a Slav (3-5).

Sclavini m. pl. popor slav, așezat în partea răsăriteană a Bulgariei de astăzi. V. Anți.

sclavin, -ă, adj., s.m. și f. (înv.) 1. (adj.) care aparține sclavinilor (slavilor), privitor la sclavini. 2. (s.m. și f.) nume dat slavilor de sud în evul mediu.