SCHIZOÍD, -Ă, schizoizi, -de, adj., s. m. și f. (Med.) (Om) predispus la schizofrenie; (rar) schizotim. – Din fr. schizoïde.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHIZOÍD, -Ă adj. (Despre o constituție mintală) Predispus spre schizofrenie; (despre o personalitate) care se caracterizează printr-un comportament bizar, înclinat spre izolare, spre viață interioară; schizotim. [Pron. -zo-id. / < fr. schizoïde].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHIZOÍD, -Ă I. adj. 1. (despre o constituție mintală) predispus spre schizofrenie. 2. (despre stări mintale) care caracterizează temperamentul schizotimic și schizofrenia. II. s. m. f. persoană cu constituție schizoidă (I). (< fr. schizoïde)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

schizoíd adj. m., pl. schizoízi; f. sg. schizoídă, pl. schizoíde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink