SCHÍPTRU, schiptre, s. n. (Înv.) Sceptru. – Din sl. skiptru.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHÍPTRU s. v. sceptru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

schíptru s. n., art. schíptrul; pl. schíptre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink