SCHINGI, schingiuri, s. n. (Înv.) Schingiuire, tortură, caznă. – Cf. tc. ișkence.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHINGI ~uri n. înv. Suferință (morală sau fizică) insuportabilă, foarte intensă; chin; tortură. /<turc. ișkence
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCHINGI s. v. calvar, canon, caznă, chin, durere, patimă, schingiuire, schingiuit, suferință, supliciu, tortură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

schíngi (-iuri), s. n. – Tortură. Tc. (per.) iskence, șikence (Șeineanu, II, 318), cf. ngr. σϰεντζές. – Der. schingiui, vb. (a tortura; a mutila); schingiuitor, s. m. (călău, zbir).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

schingi s. n., pl. schíngiuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink