opțiuni
  • info

2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHIMNICESC, -EASCĂ, schimnicești, adj. Care aparține schimnicului, privitor la schimnic. [Var.: (rar) schivnicesc, -ească adj.] – Schimnic + suf. -esc.

schimnicesc, ~ească a [At: ZILOT, CRON. 75 / V: schivn~ / E: schimnic + -esc] 1-2 Care aparține schimnicului (1) sau schimniciei. 3-4 Privitor la schimic (1) sau la schimnicie. 5-6 Specific schimnicului (1) sau schimniciei.

SCHIMNICESC, -EASCĂ, schimnicești, adj. (Rar) Care aparține schimnicului, privitor la schimnic. – Schimnic + suf. -esc.

SCHIMNICESC, -EASCĂ, schimnicești, adj. (Rar) De schimnic. Povesti despre locul de retragere schimnicească al voievodesei fără nume. C. PETRESCU, R. DR. 112.

2) schimnicésc v. intr. (d. schimnic). Trăĭesc ca schimnic. V. refl. Mă fac schimnic.

SCHIMNICI, schimnicesc, vb. IV. Refl. A se face schimnic. ♦ Intranz. A duce o viață de schimnic, a trăi ca un schimnic. [Var.; (rar) schivnici vb. IV] – Din schimnic.

SCHIVNICESC, -EASCĂ adj. v. schimnicesc.

SCHIVNICI vb. IV v. schimnici.

schimnici [At: ZILOT, CRON. 75 / V: ~ivnici, (reg) ~isi, ~ivnisi[1] / Pzi: ~icesc / E: schimnic] 1-2 vir (Rar) A (se) sihăstri. 3 vt (Reg; îf schimnisi, schivnisi) A economisi. 4-5 vtr A-și restrânge cheltuielile. 6 vr (Pex) A se zgârci.

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: schivinisi — LauraGellner

schivinisi[1] v vz schimnici

  1. În definiția principală, această variantă are forma: schivnisi — LauraGellner

schivnicesc, ~ească a vz schimnicesc

schivnici v vz schimnici

SCHIMNICI, schimnicesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se face schimnic. ♦ Intranz. A duce o viață de schimnic, a trăi ca un schimnic. – Din schimnic.

SCHIMNICI, schimnicesc, vb. IV. Refl.. A se face schimnic. Colo prin pustii Cine... s-a schimnicit? A călugăriță, albă la peliță. TEODORESCU, P. P. 35. ♦ Intranz. A duce viață de schimnic, a trăi ca un schimnic. Și mi se ruga, Și mi se jura Ca el să trăiască Și să schimnicească Prin văi și prin munți. TEODORESCU, P. P. 37.

A SCHIMNICI ~esc intranz. A fi schimnic; a pustnici; a sihăstri. /Din schimnic

A SE SCHIMNICI mă ~esc intranz. 1) A deveni schimnic; a se face schimnic; a se pustnici. 2) fig. A trăi izolat de lume ca un schimnic; a se pustnici; a se sihăstri. /Din schimnic

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!schimnicesc/schivnicesc (rar) adj. m., f. schimnicească/ schivnicească; pl. m. și f. schimnicești/schivnicești

schimnicesc adj. m., f. schimnicească; pl. m. și f. schimnicești

!schivnicesc adj. m., f. schivnicească; pl. m. și f. schivnicești

!schivnici (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă schivnicesc, 3 sg. se schivnicește, imperf. 1 sg. mă schivniceam; conj. prez. 1 sg. să mă schivnicesc, 3 să se schivnicească; imper. 2 sg. afirm. schivnicește-te; ger. schivnicindu-mă

!schimnici/schivnici (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se schimnicește/se schivnicește, imperf. 3 sg. se schimnicea/ se schivnicea; conj. prez. 3 să se schimnicească/să se schivnicească

schivnicesc v. schimnicesc

schivnici v. schimnici

schimnici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schimnicesc, imperf. 3 sg. schimnicea; conj. prez. 3 sg. și pl. schimnicească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCHIMNICESC adj. v. ascetic, sihăstresc.

schimnicesc adj. v. ASCETIC. SIHĂSTRESC.

SCHIMNICI vb. v. pustnici.

SCHIMNICI vb. a (se) pustnici, a (se) sihăstri, (reg.) a (se) pustelnici. (A ~ departe de lume.)

Intrare: schimnicesc / schivnicesc
schimnicesc adjectiv
adjectiv (A83)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schimnicesc
  • schimnicescul
  • schimnicescu‑
  • schimnicească
  • schimniceasca
plural
  • schimnicești
  • schimniceștii
  • schimnicești
  • schimniceștile
genitiv-dativ singular
  • schimnicesc
  • schimnicescului
  • schimnicești
  • schimniceștii
plural
  • schimnicești
  • schimniceștilor
  • schimnicești
  • schimniceștilor
vocativ singular — —
plural — —
schivnicesc adjectiv
adjectiv (A83)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schivnicesc
  • schivnicescul
  • schivnicescu‑
  • schivnicească
  • schivniceasca
plural
  • schivnicești
  • schivniceștii
  • schivnicești
  • schivniceștile
genitiv-dativ singular
  • schivnicesc
  • schivnicescului
  • schivnicești
  • schivniceștii
plural
  • schivnicești
  • schivniceștilor
  • schivnicești
  • schivniceștilor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: schimnici / schivnici
verb (V406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schimnici
  • schimnicire
  • schimnicit
  • schimnicitu‑
  • schimnicind
  • schimnicindu‑
 singular plural
  • schimnicește
  • schimniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • schimnicesc
 (să)
  • schimnicesc
  • schimniceam
  • schimnicii
  • schimnicisem
a II-a (tu)
  • schimnicești
 (să)
  • schimnicești
  • schimniceai
  • schimniciși
  • schimniciseși
a III-a (el, ea)
  • schimnicește
 (să)
  • schimnicească
  • schimnicea
  • schimnici
  • schimnicise
plural I (noi)
  • schimnicim
 (să)
  • schimnicim
  • schimniceam
  • schimnicirăm
  • schimniciserăm
  • schimnicisem
a II-a (voi)
  • schimniciți
 (să)
  • schimniciți
  • schimniceați
  • schimnicirăți
  • schimniciserăți
  • schimniciseți
a III-a (ei, ele)
  • schimnicesc
 (să)
  • schimnicească
  • schimniceau
  • schimniciră
  • schimniciseră
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schivnici
  • schivnicire
  • schivnicit
  • schivnicitu‑
  • schivnicind
  • schivnicindu‑
 singular plural
  • schivnicește
  • schivniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • schivnicesc
 (să)
  • schivnicesc
  • schivniceam
  • schivnicii
  • schivnicisem
a II-a (tu)
  • schivnicești
 (să)
  • schivnicești
  • schivniceai
  • schivniciși
  • schivniciseși
a III-a (el, ea)
  • schivnicește
 (să)
  • schivnicească
  • schivnicea
  • schivnici
  • schivnicise
plural I (noi)
  • schivnicim
 (să)
  • schivnicim
  • schivniceam
  • schivnicirăm
  • schivniciserăm
  • schivnicisem
a II-a (voi)
  • schivniciți
 (să)
  • schivniciți
  • schivniceați
  • schivnicirăți
  • schivniciserăți
  • schivniciseți
a III-a (ei, ele)
  • schivnicesc
 (să)
  • schivnicească
  • schivniceau
  • schivniciră
  • schivniciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schimnicesc, schimnicească / schivnicesc, schivniceascăadjectiv

  • 1. Care aparține schimnicului, privitor la schimnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ascetic sihăstresc
    • format_quote Povesti despre locul de retragere schimnicească al voievodesei fără nume. C. PETRESCU, R. DR. 112. DLRLC
etimologie:
  • Schimnic + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

schimnici, schimnicesc / schivnici, schivnicescverb

  • 1. A se face schimnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pustelnici pustnici sihăstri
    • format_quote Colo prin pustii Cine... s-a schimnicit? A călugăriță, albă la peliță. TEODORESCU, P. P. 35. DLRLC
    • 1.1. intranzitiv A duce o viață de schimnic, a trăi ca un schimnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și mi se ruga, Și mi se jura Ca el să trăiască Și să schimnicească Prin văi și prin munți. TEODORESCU, P. P. 37. DLRLC
etimologie:
  • schimnic DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.