2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHILODIRE, schilodiri, s. f. Acțiunea de a (se) schilodi și rezultatul ei; schilodeală; mutilare. – V. schilodi.

SCHILODIRE, schilodiri, s. f. Acțiunea de a (se) schilodi și rezultatul ei; schilodeală; mutilare. – V. schilodi.

schilodire sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~idolire, / Pl: ~ri / E: schilodi] 1 Căpătare a unei infirmități Si: (rar) schilodeală (1), (îrg) schilăvire (1). 2 (Olt) Dezvirginare. 3 (Reg) Fudulire.

SCHILODIRE, schilodiri, s. f. Acțiunea de a schilodi și rezultatul ei; mutilare.

SCHILODI, schilodesc, vb. IV. Tranz. și refl. A face pe cineva să devină sau a deveni schilod, infirm; a (se) mutila, a (se) schilăvi. – Din schilod.

SCHILODI, schilodesc, vb. IV. Tranz. și refl. A face pe cineva să devină sau a deveni schilod, infirm; a (se) mutila, a (se) schilăvi. – Din schilod.

schidolare[1] sf vz schilodire

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: schidolire LauraGellner

schilodi vtf [At: BUDAI-DELANU, LEX. / V: (reg) ~idoli, ~ogi, (îvr) schidola / Pzi: ~d'esc / E: schilod] 1 (C. i. ființe sau părți ale corpului lor, îndeosebi mâini și picioare) A face să devină schilod (1) Si: (îrg) a schilăvi (1), (înv) a rupturi. 2 (Olt; îf schidoli) A dezvirgina. 3 (Reg; îf schidoli) A se fuduli (2).

SCHILODI, schilodesc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva schilod, infirm (bătîndu-l); a mutila, a schilăvi. I s-a plîns că Ion i-a schilodit feciorul. REBREANU, I. 58. ◊ Refl. Miul d-auzea, Mi se necăjea, Murgului grăia: – Furii te-ar fura, Lupii te-ar mînca, Că te-ai pocîltit Și te-ai schilodit. TEODORESCU, P. P. 497. – Variantă: schilogi (CREANGĂ, P. 144) vb. IV.

A SE SCHILODI mă ~esc intranz. A deveni schilod; a pierde integritatea fizică. /Din schilod

A SCHILODI ~esc tranz. A face să se schilodească; a mutila; a sluți. /Din schilod

schilodésc v. tr. (d. schilod). Fac schilod: un accident care l-a schilodit. Fig. Pocesc, diformez: a schilodi arta. – Și -gesc (est).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

schilodire s. f., g.-d. art. schilodirii; pl. schilodiri

schilodire s. f., g.-d. art. schilodirii; pl. schilodiri

schilodire s. f., g.-d. art. schilodirii; pl. schilodiri

schilodi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schilodesc, 3 sg. schilodește, imperf. 1 schilodeam; conj. prez. 1 sg. să schilodesc, 3 să schilodească

schilodi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schilodesc, imperf. 3 sg. schilodea; conj. prez. 3 să schilodească

schilodi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schilodesc, imperf. 3 sg. schilodea; conj. prez. 3 sg. și pl. schilodească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCHILODIRE s. (MED.) mutilare, schilodeală, (livr.) estropiere, (reg.) schilăvire. (~ unui soldat în război.)

SCHILODI vb. v. deflora, dezvirgina.

SCHILODI vb. (MED.) 1. v. mutila. 2. a (se) ologi, (înv. și reg.) a (se) calici. (S-a ~ la picior.) 3. a (se) ciungi. (S-a ~ la o mână.)

SCHILODI vb. (MED.) 1. a (se) mutila, (livr.) a (se) estropia, (înv. și reg.) a (se) strica, (reg.) a (se) beteji, a (se) schilăvi, (Transilv., Mold. și Bucov.) a (se) chilăvi, (înv.) a (se) rupturi, (grecism înv.) a (se) sacatifsi. (Accidentul l-a ~.) 2. a (se) ologi, (înv. și reg.) a (se) calici. (S-a ~ la picior.) 3. a (se) ciungi. (S-a ~ la mînă.)

Intrare: schilodire
schilodire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schilodire
  • schilodirea
plural
  • schilodiri
  • schilodirile
genitiv-dativ singular
  • schilodiri
  • schilodirii
plural
  • schilodiri
  • schilodirilor
vocativ singular
plural
schidolare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schidolire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: schilodi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schilodi
  • schilodire
  • schilodit
  • schiloditu‑
  • schilodind
  • schilodindu‑
singular plural
  • schilodește
  • schilodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • schilodesc
(să)
  • schilodesc
  • schilodeam
  • schilodii
  • schilodisem
a II-a (tu)
  • schilodești
(să)
  • schilodești
  • schilodeai
  • schilodiși
  • schilodiseși
a III-a (el, ea)
  • schilodește
(să)
  • schilodească
  • schilodea
  • schilodi
  • schilodise
plural I (noi)
  • schilodim
(să)
  • schilodim
  • schilodeam
  • schilodirăm
  • schilodiserăm
  • schilodisem
a II-a (voi)
  • schilodiți
(să)
  • schilodiți
  • schilodeați
  • schilodirăți
  • schilodiserăți
  • schilodiseți
a III-a (ei, ele)
  • schilodesc
(să)
  • schilodească
  • schilodeau
  • schilodi
  • schilodiseră
verb (VT407)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schilogi
  • schilogire
  • schilogit
  • schilogitu‑
  • schilogind
  • schilogindu‑
singular plural
  • schilogește
  • schilogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • schilogesc
(să)
  • schilogesc
  • schilogeam
  • schilogii
  • schilogisem
a II-a (tu)
  • schilogești
(să)
  • schilogești
  • schilogeai
  • schilogiși
  • schilogiseși
a III-a (el, ea)
  • schilogește
(să)
  • schilogească
  • schilogea
  • schilogi
  • schilogise
plural I (noi)
  • schilogim
(să)
  • schilogim
  • schilogeam
  • schilogirăm
  • schilogiserăm
  • schilogisem
a II-a (voi)
  • schilogiți
(să)
  • schilogiți
  • schilogeați
  • schilogirăți
  • schilogiserăți
  • schilogiseți
a III-a (ei, ele)
  • schilogesc
(să)
  • schilogească
  • schilogeau
  • schilogi
  • schilogiseră
schidola
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schidoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schilodire, schilodirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi schilodi DEX '98 DEX '09

schilodi, schilodescverb

  • 1. A face pe cineva să devină sau a deveni schilod, infirm; a (se) mutila, a (se) schilăvi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I s-a plîns că Ion i-a schilodit feciorul. REBREANU, I. 58. DLRLC
    • format_quote Miul d-auzea, Mi se necăjea, Murgului grăia: – Furii te-ar fura, Lupii te-ar mînca, Că te-ai pocîltit Și te-ai schilodit. TEODORESCU, P. P. 497. DLRLC
etimologie:
  • schilod DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.