2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

schercăni vi [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~nesc / E: nct cf schencăni] (Mun) A scânci (2).

scîncésc v. intr. (vsl. skončati, de unde și cr. dial. skunčati, a.î.; vsl. skyčati, a lătra; bg. skimtĭy, skimčĭv, scheun). Iron. Plîng maĭ încet și mult, vorbind de copiĭ: aceștĭ copiĭ scîncesc toată ziŭa. Plîng în general: haĭde și nu maĭ scînci! – Și schincănesc, schercănesc (Bz.) și schincesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: schercănire
schercănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schercănire
  • schercănirea
plural
  • schercăniri
  • schercănirile
genitiv-dativ singular
  • schercăniri
  • schercănirii
plural
  • schercăniri
  • schercănirilor
vocativ singular
plural
Intrare: schercăni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schercăni
  • schercănire
  • schercănit
  • schercănitu‑
  • schercănind
  • schercănindu‑
singular plural
  • schercănește
  • schercăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • schercănesc
(să)
  • schercănesc
  • schercăneam
  • schercănii
  • schercănisem
a II-a (tu)
  • schercănești
(să)
  • schercănești
  • schercăneai
  • schercăniși
  • schercăniseși
a III-a (el, ea)
  • schercănește
(să)
  • schercănească
  • schercănea
  • schercăni
  • schercănise
plural I (noi)
  • schercănim
(să)
  • schercănim
  • schercăneam
  • schercănirăm
  • schercăniserăm
  • schercănisem
a II-a (voi)
  • schercăniți
(să)
  • schercăniți
  • schercăneați
  • schercănirăți
  • schercăniserăți
  • schercăniseți
a III-a (ei, ele)
  • schercănesc
(să)
  • schercănească
  • schercăneau
  • schercăni
  • schercăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)