2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scaz V. scad.

SCĂDEA, scad, vb. II. 1. Intranz. și tranz. A (se) reduce, a (se) micșora, a (se) diminua, a descrește sau a face să descrească (o cantitate, o valoare, un indice). ◊ Loc. adv. Pe scăzute = în curs de scădere. ♦ Intranz. (Despre intervale de timp) A se scurta. 2. Tranz. (Mat.) A efectua operația de scădere. Scade pe 15 din 28. ♦ A reține o parte dintr-o sumă, înainte de a o achita. 3. Intranz. (Despre obiecte) A-și micșora volumul, a se face mai mic, a se împuțina. ♦ (Despre râuri, mări) A-și împuțina apa (prin evaporare), a-și coborî nivelul, a se retrage de la țărm. ♦ (Despre mâncăruri cu sos, cu zeamă) A-și pierde apa sau o parte din apă prin fierbere; a se îngroșa. 4. Intranz. (Despre procese în desfășurare) A slăbi în intensitate, în tărie; a descrește. + (Despre foc) A se potoli. ♦ (Despre voce, glas) A se coborî. 5. Intranz. (Despre Soare, Lună) A coborî spre apus, a începe să apună. – Lat. *excadere.

scădea [At: PSALT. HUR. 84/12 / V: scade / Pzi: scad, (pop) scaz, 2 scazi, (înv) scădezi / E: ml *excadere] 1 vi A deveni mai mic ca dimensiune, ca întindere, ca suprafață, ca volum, ca lungime, ca grosime, ca greutate. 2 vi (D. ape curgătoare, mări, oceane; spc) A-și coborî nivelul. 3 vi (D. ape curgătoare, mări, oceane; spc) A reveni în matcă. 4 vi (Îrg; d. ființe, sau părți ale lor; spc) A închirci. 5 vi (Îrg; d. ființe, sau părți ale lor; spc) A slăbi. 6 (Îrg; d. aștri; spc) A deveni tot mai mic coborând spre asfințit 7 vi (Îrg; d. aștri; spc; pex) A asfinți. 8 vi (Spc; d. sosuri, mâncăruri) A-și pierde lichidul sau o parte din lichid (prin fierbere) Si: a se îngroșa. 9-10 vitf A deveni sau a face să devină mai puțin numeros, mai puțin des, mai puțin abundent. 11-12 vitf A (se) reduce ca număr, ca plafon, ca preț etc. 13 vt (C. i. un tot, un ansamblu) A reduce proporțiile prin luarea unei părți. 14 vt(a) (Mat; c. i. mulțimi, grupuri aditive) A efectua o scădere (8) Si: (înv) a subtrahirui, (îvr) a subtragui. 15 vt (C. i. elemente dintr-un ansamblu, dintr-un tot) A scoate din evidență (în urma uzurii, a deprecierii etc.). 16 vt (Înv; c. i. oameni) A înlesni la efectuarea unei obligații materiale, la plata unei datorii (prin diminuarea valorii lor). 17 vi (D. intervale sau unități de timp) A deveni mai scurt ca durată Si: a se micșora, a se scurta. 18-20 vitr A deveni sau a face să devină mai puțin intens Si: a (se) micșora, (îvr) a scurta. 21-22 vitf A slăbi sau a face să slăbească în intensitate, în tărie, în concentrație Si: a (se) micșora, (îvr) a scurta. 23-24 vitf A deveni sau a face să devină mai puțin util, mai puțin însemnat, mai puțin valoros, mai puțin necesar ori cu prestigiul știrbit. 25 vi ( Înv; îe) A ~ din mărire A se rușina. 26-27 vitf (Înv; spc) A fi lipsit sau a lipsi de o anumită favoare, calitate, autoritate, de o anumită funcție, de un anumit bun (pe care le avea până atunci). 28 vt (Îe) A-i ~ cuiva ceva A prejudicia. 29 vi (Înv) A sfârși (1). 30 vi A dispărea (1). 31 vi A se distruge (1).

SCĂDEA, scad, vb. II. 1. Intranz. și tranz. A (se) reduce, a (se) micșora, a (se) diminua, a descrește sau a face să descrească (o cantitate, o valoare, un indice). ◊ Loc. adv. Pe scăzute = în curs de scădere. ♦ Intranz. (Despre intervale de timp) A se scurta. 2. Tranz. (Mat.) A efectua operația de scădere. Scade pe 15 din 28. ♦ A reține o parte dintr-o sumă, înainte de a o achita. 3. Intranz. (Despre obiecte) A-și micșora volumul, a se face mai mic, a se împuțina. ♦ (Despre râuri, mări) A-și împuțina apa (prin evaporare), a-și coborî nivelul, a se retrage de la țărm. ♦ (Despre mâncăruri cu sos, cu zeamă) A-și pierde apa sau o parte din apă prin fierbere; a se îngroșa. 4. Intranz. (Despre procese în desfășurare) A slăbi în intensitate, în tărie; a descrește. ♦ (Despre foc) A se potoli. ♦ (Despre voce, glas) A se coborî. 5. Intranz. (Despre soare, lună) A coborî spre apus, a începe să apună. – Lat. *excadere.

SCĂDEA, scad, vb. II. 1. Intranz. (Despre cantități, valori și indicele lor) A se reduce, a se micșora, a diminua; a se rări. Mai pieriră trei din moldoveni. Numărul bravilor scădea pe toată ziua. NEGRUZZI, S. I 173. Căci păgînul nu scădea, Ci mai tare se-nmulțea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 493. ◊ Expr. A scădea în preț = a deveni mai ieftin. ◊ Refl. pas. Eu vreau să vorbim, să mă conving că marfa îmi convine, că prețul nu se mai poate scădea. SADOVEANU, B. 99. ♦ (Despre intervale de timp; în opoziție cu lungi) A se scurta. Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. EMINESCU, O. I 214. Singur, singur cu-a mea jale... Viața-mi scade jalea-mi crește. ALECSANDRI, P. I 175. ◊ Tranz. Cu mîne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. EMINESCU, O. I 204. 2. Tranz. (Mat.) A face o operație de scădere. Scade pe 18 din 63. ♦ A reține o parte dintr-o sumă înainte de a o elibera. 3. Intranz. (Despre corpuri solide, în opoziție cu crește, mări) A-și micșora volumul, a se face mai mic, a se împuțina. Ceahlăul sub furtună nu scade mușunoi. ALECSANDRI, P. III 295. ◊ (În contexte figurate) Mariuțo, draga mea, Ia ieși tu o țîră-afară Că nu te-am văzut d-astvară, Și de cînd nu te-am văzut Inima-n mine-a scăzut. BIBICESCU, P. P. 342. Codrule, rărește-te, Ca să-mi văd surorile, Că de mult nu le-am văzut, Carnea pe mine-a scăzut. ȘEZ. II 185. ♦ (Despre rîuri, mări) A-și coborî nivelul, a se retrage de la țărm, a-și împuțina apa (prin evaporare). Picioarele în ruină ale acestui pod se văd și azi, cînd scade Dunărea. GALACTION, O. I 121. Prutule, nu te-ndura Și scade, scade mereu Ca să pot trece și eu. ȘEZ. V 12. Că averile de frunte Sînt ca un izvor de munte. Astăzi curge și îneacă Și mîini scade ș-apoi seacă. ALECSANDRI, P. P. 41. ♦ (Despre mîncări cu sos, cu zeamă) A pierde apa prin fierbere, a se îngroșa. 4. Intranz. (Despre procese în desfășurare, în opoziție cu întări) A slăbi în intensitate, în tărie; a descrește. Luminile amurgului scădeau din ce în ce. SADOVEANU, O. VI 49. Acum epidemia începuse a scădea în capitalie și a se întinde ca o pecingene pe celelalte orașe și sate. NEGRUZZI, S. I 292. Dorul ei de loc nu scade. TEODORESCU, P. P. 348. ◊ Tranz. Orice mi s-ar spune, nimic nu e în stare să scadă admirarea noastră pentru ea! ALECSANDRI, T. I 294. Miiule, voinicule, Nu omorî domnia, C-o să-ți scazi vitejia. TEODORESCU, P. P. 509. ♦ (Despre foc) A se domoli, a se potoli. În sat focul au scăzut. ALECSANDRI, P. I 8. ♦ (Despre voce, glas) A se coborî, a se face mai încet. Și cînd glasurile scădeau, cavalul suna limpede, înflorind melodia, pînă ce creșteau iar valurile glasurilor omenești. SADOVEANU, O. III 105. Îi scade vocea și cuvintele coboară unul cîte unul, ca mărgelele deșirate. CAMIL PETRESCU, T. II 54. 5. Intranz. (Despre soare, lună) A coborî spre apus, a scăpăta. Era-n amiazi și-n miez de vară; Și soarele-a scăzut spre seară Și-n urmă soarele-a apus. COȘBUC, P. I 102. Luna se ducea Peste munții-nalți trecea Ș-apoi lin, încet scădea. ALECSANDRI, P. I 102. – Prez. ind. și: scaz (ISPIRESCU, L. 15).

A SCĂDEA scad 1. intranz. 1) A deveni mai mic la număr, dimensiune sau intensitate; a se micșora; a se reduce; a se împuțina; a descrește; a se diminua. 2) (despre lichide) A pierde din volum la fierbere (prin evaporare). 3) rar (despre aștri) A se lăsa spre orizont; a începe să apună. 2. tranz. (numere) A supune operației de scădere. /<lat. excadere

scădeà v. 1. a se micșora (sub raportul extensiunii, volumului), a descrește: apele, zilele scad; 2. a reduce: a scădea prețul; 3. a scoate sau tăia: i-a scăzut din leafă; 4. a face o scădere: nu știe să scază. [Lat. EXCADERE].

scad (est) și scaz (vest), scăzút, a scădeá v. intr. (d. cad orĭ lat pop. *excádo, excádere, cl. éxcido, excídere, a cădea din; it. scadére, pv. scazer, fr. échoir. – Imper. scade, nu scădea). Cad (mă las) maĭ jos, descresc, mă micșorez (în cantitate, extensiune saŭ intensitate): apele Dunăriĭ scad din Aŭgust, zilele scad ĭarna, averea, prețu saŭ gloria scade. Ajung la scadență, expir (it. scadére): polița scade mîne. V. tr. Micșorez, reduc: scad cuĭva leafa saŭ ceva din leafă, scad prețu. Ferb mult așa încît să rămîie numaĭ puțină zeamă: scad o ĭahnie. Substrag, fac o scădere în aritmetică: copiiĭ învață să scadă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!de scăzut vb. la supin (Din salariul brut avem de scăzut impozitul.)

scădea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scad, 2 sg. scazi, 3 sg. scade, perf. s. 1 sg. scăzui, m.m.c.p. 1 pl. scăzuserăm; conj. prez. 1 sg. să scad, 3 să sca; imper. 2 sg. afirm. scade; ger. scăzând; part. scăzut

scădea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scad, 1 pl. scădem, 2 pl. scădeți; conj. prez. 3 să scadă; imper. 2 sg. scade; ger. scăzând; part. scăzut

scădea vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scad, 1 pl. scădem, 2 pl. scădeți; conj. prez. 3 sg. și pl. scadă; imper. 2 sg. scade; part. scăzut

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCĂDEA vb. 1. v. descrește. 2. v. micșora. 3. a se îngroșa. (Mâncarea a ~ mult.) 4. v. reduce. 5. v. împuțina. 6. (MAT.) (înv.) a deduce, a defalca, a scoate, a subtrahirui, a sustrage. (~ 7 din 10.) 7. v. împuțina. 8. v. ieftini. 9. a lăsa, a micșora, a reduce. (A mai ~ din preț.) 10. a descrește, a se mici, a se micșora, a se reduce, a se scurta. (Toamna, ziua ~, iar noaptea crește.) 11. a coborî. (Temperatura a ~ în mod simțitor.) 12. v. atenua. 13. v. coborî. 14. a micșora, a reduce, (fig.) a îndulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentința.) 15. v. diminua.

SCĂDEA vb. v. apune, asfinți, chirci, coborî, decădea, degenera, dispărea, închirci, păgubi, pieri, pipernici, pleca, regresa, sfriji, zgârci.

scădea vb. v. APUNE. ASFINȚI. CHIRCI. COBORÎ. DECĂDEA. DEGENERA. DISPĂREA. ÎNCHIRCI. PĂGUBI. PIERI. PIPERNICI. PLECA. REGRESA. SFRIJI. ZGÎRCI.

SCĂDEA vb. 1. a descrește, a se micșora, a se reduce, (pop. fig.) a se pișca. (Luna ~.) 2. a (se) mici, a (se) micșora, a (se) reduce. (A ~ rația.) 3. a se îngroșa. (Mîncarea a ~ mult.) 4. a descrește, a (se) diminua, a (se) împuțina, a (se) micșora, a (se) reduce, (înv.) a (se) puțina. (Numărul lor a ~ simțitor.) 5. a (se) împuțina, a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) restrînge, (înv. și reg.) a (se) strîmta. (Locurile de pășune au ~.) 6. (MAT.) (înv.) a deduce, a defalca, a scoate, a subtrahirui, a sustrage. (~ 7 din 10.) 7. a se împuțina, a se reduce, (Transilv.) a scăpăta. (Creditul a ~ foarte mult.) 8. a (se) ieftini, a (se) micșora, a (se) reduce. (Prețurile au ~ la...) 9. a lăsa, a micșora, a reduce. (A mai ~ din preț.) 10. a descrește, a se mici, a se micșora, a se reduce, a se scurta. (Toamna, ziua ~, iar noaptea crește.) 11. a coborî. (Temperatura a ~ în mod simțitor.) 12. a (se) atenua, a (se) calma, a descrește, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a slăbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) îmblînzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vîntului a mai ~.) 13. a coborî, a slăbi. (Glasul i-a ~ de tot.) 14. a micșora, a reduce, (fig.) a îndulci. (I-a mai ~ pedeapsa, sentința.) 15. a diminua, (înv. și pop.) a micșora, (fig.) a știrbi. (Nu i-a ~ cu nimic prestigiul.)

A scădea ≠ a (se) ridica, a (se) umfla, a (se) urca, a adăuga, a crește, a spori,

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scădea (-ad, -ăzut), vb.1. A coborî, a reduce, a diminua, a descrește. – 2. A împuțina. – 3. A descrește luna. – 4. A decădea, a se strica. – 5. A lega, a îngroșa un sos. – 6. A sustrage, a scoate. – 7. A ajunge la scadență. – Mr. scad, scîdzui, scîdeari. Lat. excadĕre (Densusianu, Hlr., 169; Pușcariu 1536; REW 2944), cf. it. scadere, prov. escazer, fr. échoir (v. fr. escheer), v. sp. escaecer, port. esquecer. Ultimul sens este un împrumut modern din it.Der. scădere, s. f. (reducere, diminuare; sustragere; lipsă, lacună); scăzămînt, s. n. (reducere; rabat, ieftinire); scăzător, s. m. (număr care se scade din altul); descăzut, s. m. (primul termen al unei scăderi). Der. neol. scadență, s. f., din it. scadenza; scadențar, s. n. (registru în care se înscriau scadențele).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MEMORIA MINUITUR, NISI EAM EXERCEAS (lat.) memoria scade dacă nu o folosești – Cicero, „De senectute”, 7, 21.

Intrare: scaz
scaz
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: scădea
verb (VT505)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scădea
  • scădere
  • scăzut
  • scăzutu‑
  • scăzând
  • scăzându‑
singular plural
  • scazi
  • scădeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scad
  • scaz
(să)
  • scad
  • scaz
  • scădeam
  • scăzui
  • scăzusem
a II-a (tu)
  • scazi
(să)
  • scazi
  • scădeai
  • scăzuși
  • scăzuseși
a III-a (el, ea)
  • scade
(să)
  • sca
  • sca
  • scădea
  • scăzu
  • scăzuse
plural I (noi)
  • scădem
(să)
  • scădem
  • scădeam
  • scăzurăm
  • scăzuserăm
  • scăzusem
a II-a (voi)
  • scădeți
(să)
  • scădeți
  • scădeați
  • scăzurăți
  • scăzuserăți
  • scăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • scad
(să)
  • sca
  • sca
  • scădeau
  • scăzu
  • scăzuseră
verb (V662)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scade
  • scadere
  • scazând
  • scazându‑
singular plural
  • scade
  • scadeți
  • scadeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scad
(să)
  • scad
  • scadeam
a II-a (tu)
  • scazi
(să)
  • scazi
  • scadeai
a III-a (el, ea)
  • scade
(să)
  • sca
  • scadea
plural I (noi)
  • scadem
(să)
  • scadem
  • scadeam
a II-a (voi)
  • scadeți
(să)
  • scadeți
  • scadeați
a III-a (ei, ele)
  • scad
(să)
  • sca
  • scadeau
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scădea, scadverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv A (se) reduce, a (se) micșora, a (se) diminua, a descrește sau a face să descrească (o cantitate, o valoare, un indice). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai pieriră trei din moldoveni. Numărul bravilor scădea pe toată ziua. NEGRUZZI, S. I 173. DLRLC
    • format_quote Căci păgînul nu scădea, Ci mai tare se-nmulțea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 493. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Eu vreau să vorbim, să mă conving că marfa îmi convine, că prețul nu se mai poate scădea. SADOVEANU, B. 99. DLRLC
    • 1.1. intranzitiv (Despre intervale de timp) A se scurta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: scurta antonime: lungi
      • format_quote Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. EMINESCU, O. I 214. DLRLC
      • format_quote Singur, singur cu-a mea jale... Viața-mi scade jalea-mi crește. ALECSANDRI, P. I 175. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Cu mîne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. EMINESCU, O. I 204. DLRLC
    • chat_bubble A scădea în preț = a deveni mai ieftin. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pe scăzute = în curs de scădere. DEX '09 DEX '98
  • 2. tranzitiv matematică A efectua operația de scădere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Scade pe 15 din 28. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. A reține o parte dintr-o sumă, înainte de a o achita. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. intranzitiv (Despre obiecte) A-și micșora volumul, a se face mai mic, a se împuțina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ceahlăul sub furtună nu scade mușunoi. ALECSANDRI, P. III 295. DLRLC
    • format_quote figurat Mariuțo, draga mea, Ia ieși tu o țîră-afară Că nu te-am văzut d-astvară, Și de cînd nu te-am văzut Inima-n mine-a scăzut. BIBICESCU, P. P. 342. DLRLC
    • format_quote figurat Codrule, rărește-te, Ca să-mi văd surorile, Că de mult nu le-am văzut, Carnea pe mine-a scăzut. ȘEZ. II 185. DLRLC
    • 3.1. (Despre râuri, mări) A-și împuțina apa (prin evaporare), a-și coborî nivelul, a se retrage de la țărm. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Picioarele în ruină ale acestui pod se văd și azi, cînd scade Dunărea. GALACTION, O. I 121. DLRLC
      • format_quote Prutule, nu te-ndura Și scade, scade mereu Ca să pot trece și eu. ȘEZ. V 12. DLRLC
      • format_quote Că averile de frunte Sînt ca un izvor de munte. Astăzi curge și îneacă Și mîini scade ș-apoi seacă. ALECSANDRI, P. P. 41. DLRLC
    • 3.2. (Despre mâncăruri cu sos, cu zeamă) A-și pierde apa sau o parte din apă prin fierbere; a se îngroșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îngroșa
  • 4. intranzitiv (Despre procese în desfășurare) A slăbi în intensitate, în tărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: descrește antonime: întări
    • format_quote Luminile amurgului scădeau din ce în ce. SADOVEANU, O. VI 49. DLRLC
    • format_quote Acum epidemia începuse a scădea în capitalie și a se întinde ca o pecingene pe celelalte orașe și sate. NEGRUZZI, S. I 292. DLRLC
    • format_quote Dorul ei de loc nu scade. TEODORESCU, P. P. 348. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Orice mi s-ar spune, nimic nu e în stare să scadă admirarea noastră pentru ea! ALECSANDRI, T. I 294. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Miiule, voinicule, Nu omorî domnia, C-o să-ți scazi vitejia. TEODORESCU, P. P. 509. DLRLC
    • 4.1. (Despre foc) A se potoli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În sat focul au scăzut. ALECSANDRI, P. I 8. DLRLC
    • 4.2. (Despre voce, glas) A se coborî. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: coborî
      • format_quote Și cînd glasurile scădeau, cavalul suna limpede, înflorind melodia, pînă ce creșteau iar valurile glasurilor omenești. SADOVEANU, O. III 105. DLRLC
      • format_quote Îi scade vocea și cuvintele coboară unul cîte unul, ca mărgelele deșirate. CAMIL PETRESCU, T. II 54. DLRLC
  • 5. intranzitiv (Despre Soare, Lună) A coborî spre apus, a începe să apună. DEX '09 DLRLC
    sinonime: scăpăta
    • format_quote Era-n amiazi și-n miez de vară; Și soarele-a scăzut spre seară Și-n urmă soarele-a apus. COȘBUC, P. I 102. DLRLC
    • format_quote Luna se ducea Peste munții-nalți trecea Ș-apoi lin, încet scădea. ALECSANDRI, P. I 102. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.