7 definiții pentru scatol

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCATOL s. n. Substanță care rezultă din descompunerea proteinelor în intestinul gros al mamiferelor. – Din fr. scatol.

SCATOL s. n. Substanță care rezultă din descompunerea proteinelor în intestinul gros al mamiferelor. – Din fr. scatol.

scatol s [At: ENC. ROM. / E: fr scatol] Substanță chimică azotată, naturală, care rezultă din descompunerea proteinelor în intestinul gros al mamiferelor.

SCATOL s.n. Substanță produsă prin descompunerea albuminoidelor, care se găsește în fecale. [< fr. scatol, cf. gr. skor – excrement].

SCATOL s. n. substanță azotată rezultată din putrefacția albuminoidelor, din fecale. (< fr. scatol)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: scatol
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scatol
  • scatolul
  • scatolu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • scatol
  • scatolului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scatolsubstantiv neutru

  • 1. Substanță care rezultă din descompunerea proteinelor în intestinul gros al mamiferelor. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.