scaramucă sf [At: ȘINCAI, HR. III, 6/13 / V: ~uș / Pl: ~uce / E: it scaramuccia] (Trs; înv) Luptă (preliminară) de mică amploare și de scurtă durată Si: harță (1), hărțuială (2), hărțuire (2), hărțuit¹ (2), încăierare.

scaramuș² sm vz scaramucă^[1]

scaramucă, scaramuce, s.f. (înv. și reg.) luptă preliminară de mică amploare și de scurtă durată angajată între detașamentele a două armate; hărțuială, încăierare