opțiuni
  • info

2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCAPULAR, -Ă, scapulari, -e, adj. Care aparține umărului, privitor la umăr, din regiunea umărului. – Din fr. scapulaire.

SCAPULAR, -Ă, scapulari, -e, adj. Care aparține umărului, privitor la umăr, din regiunea umărului. – Din fr. scapulaire.

scapular, ~ă a [At: KRETZULESCU, A. 377/22 / Pl: ~i, ~e / E: fr scapulaire] 1 Care aparține omoplatului sau umărului. 2 Care se referă la omoplat sau la umăr. 3 Specific omoplatului sau umărului. 4 Situat în regiunea omoplatului sau a umărului.

SCAPULAR, -Ă adj. Referitor la umăr, al umărului; umeral. ◊ Centură scapulară = claviculele și omoplații. // s.m. Bucată de stofă purtată de unii călugări pe umăr. [Cf. fr. scapulaire].

SCAPULAR, -Ă I. adj. referitor la umăr; umeral. ♦ centură ~ă = centură din clavicule și omoplați. II. s. m. 1. (chir.) bucată de pânză care, trecută peste umeri, împiedică alunecarea unui bandaj ce înfășoară corpul. 2. bucată de stofă purtată de unele ordine călugărești peste umăr, peste veșminte. (< fr. scapulaire)

SCAPULAR ~ă ( ~i, ~e) Care ține de omoplat sau de umăr; referitor la omoplat sau la umăr. /<fr. scapulaire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scapular adj. m., pl. scapulari; f. scapulară, pl. scapulare

scapular adj. m., pl. scapulari; f. scapulară, pl. scapulare

scapular adj. m., pl. scapulari; f. sg. scapulară, pl. scapulare

Intrare: scapular (adj.)
scapular1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scapular
  • scapularul
  • scapularu‑
  • scapulară
  • scapulara
plural
  • scapulari
  • scapularii
  • scapulare
  • scapularele
genitiv-dativ singular
  • scapular
  • scapularului
  • scapulare
  • scapularei
plural
  • scapulari
  • scapularilor
  • scapulare
  • scapularelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: scapular (s.m.)
scapular2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scapular
  • scapularul
  • scapularu‑
plural
  • scapulari
  • scapularii
genitiv-dativ singular
  • scapular
  • scapularului
plural
  • scapulari
  • scapularilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scapular, scapularăadjectiv

  • 1. Care aparține umărului, privitor la umăr, din regiunea umărului. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: umeral
    • 1.1. Centură scapulară = claviculele și omoplații. DN
etimologie:

scapular, scapularisubstantiv masculin

  • 1. Bucată de stofă purtată de unii călugări pe umăr. DN
  • 2. chirurgie Bucată de pânză care, trecută peste umeri, împiedică alunecarea unui bandaj ce înfășoară corpul. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.