scandală¹ sf vz sandală

scandală² sf vz scandal

scandală f. scandal: piatra scandalei, piedecă neprevăzută, prilej de a greși. [Gr. mod.].

SANDA, sandale, s. f. Încălțăminte ușoară de vară din piele, material plastic, pânză etc. cu fețele foarte decupate sau făcute din bentițe. [Var.: sandală s. f.] – Din fr. sandale. Cf. lat. sandalium.

SANDALĂ s. f. v. sanda.

sanda sf [At: IORDAN, L. R. A. / Pl: ~le / E: sgp sandale] Sandală (1).

sandal³ sn vz sandală

sandală sf [At: DRLU / V: (înv) sandal (Pl: ~le, (rar) ~li sm) snm, ~liu s, (reg) săndal sn, săn~, săndoală, sca~ / Pl: ~le / E: fr sandale, lat sandalium] 1 Încălțăminte ușoară (de vară), de obicei cu fețele foarte decupate sau făcute din bentițe. 2 (Trs) Papuc¹. 3 (Reg; îs) Sandală de lână Cipic (1).

sandaliu s vz sandală

săndal sn vz sandală

săndală sf vz sandală

săndoală sf vz sandală

scandal sn [At: (a. 1652) IORGA, C. I. II, 243 / V: (înv) ~ă, ~dălă, ~delă sf, (reg) ~del^[1] sm, ~dilă sf, scăn~ / A și: (înv) scandal / Pl: ~uri, (înv) ~e / E: slv скандалъ, ngr σκάνδαλον, fr scandale, lat scandalum] 1 (Înv) Prilej de a păcătui. 2 (Înv) Păcat². 3 Ceea ce încalcă normele morale sau sociale și provoacă indignare, revoltă, protest, nemulțumire etc. 4 Ceea ce contrariază, ofensează modul de a gândi comun al cuiva. 5 (Pex) Persoană care oferă prilej de indignare, de revoltă, de nemulțumire. 6 Indignare provocată de o faptă urâtă, neconformă cu normele morale ori sociale existente. 7 (Reg; îe) A-i fi ~del A fi contrariat de ceva, părându-i-se ciudat. 8 (Îrg) Jenă provocată de o faptă (rușinoasă) proprie sau a altcuiva. 9 Reacție de protest violentă (manifestată oral sau în scris) față de ceva considerat nedemn, rușinos, jignitor, șocant, inacceptabil etc. 10 Ceartă violentă, zgomotoasă, adesea însoțită de bătaie, de vătămări corporale, de deteriorări de obiecte, provocată de cineva sau izbucnită între două sau mai multe persoane. 11 (Pex) Zgomot, gălăgie mare produsă de un scandal (10). 12 (Pgn) Zgomot, gălăgie mare Si: zarvă. 13 (Înv) Neînțelegere. 14 (Înv) Vrajbă. 15 (Înv) Supărare (pe sau între ...). 16 (Îrg) Greutate pe care o îmtâmpină cineva într-o acțiune. 17 (Înv; îs) Piatra (sau pietruța, stânca) ~lei (sau ~ului, de ~ă) Dificultate neprevăzută. 18 (Fam) Portjartier.

scandălă sf vz scandal

scandel^[1] sn vz scandal

scandelă² sf vz scandal

scandilă sf vz scandal

scăndal sn vz scandal

SANDALĂ, sandale, s. f. Încălțăminte ușoară de vară din piele, material plastic, pânză etc. cu fețele foarte decupate sau făcute din bentițe. [Var.: sanda s. f.] – Din fr. sandale. Cf. lat. sandalium.

SANDALĂ, sandale, s. f. Încălțăminte ușoară de vară, uneori fără tocuri, cu fețele făcute din bentițe de piele, de pînză etc. În fața mea rămîne o șchioapă de copil, în sandale fără ciorapi. SAHIA, U.R.S.S. 127. Neagu se căznea neîndemînatic să-i lege sandalele. BART, E. 170. – Variantă: sanda s. f.

SCANDAL, scandaluri, s. n. 1. Zarvă, vîlvă produsă de o faptă urîtă, rușinoasă; indignare, revoltă provocată de o asemenea faptă. Două simțiminte au muncit mai mult pe Zoe: teama de un scandal public, și mai cu seamă teama că va pierde pe... Fănică. GHEREA, ST. CR. I 357. Plecarea lui din casa popii a iscat un mic scandal, la care el nu s-aștepta. VLAHUȚĂ, O. A. I 91. ♦ Gălăgie, tărăboi. Atunci cînd un copil fuge de la școală, face un scandal strașnic. CĂLINESCU, E. 23. Scandalul se potolise, dar la casă erau încă discuții aprinse. BART, E. 371. ◊ (Poetic) Cu o lovitură de coadă și cu un scandal de stropi, un păstrăv se poate întoarce de unde a venit. SADOVEANU, V. F. 88. În zori încep cocoșii, Păcătoșii, Ca să facă iar scandal, – Să te saturi de viața Și dulceața Traiului patriarhal. TOPÎRCEANU, P. 52. ◊ Expr. (Familiar) A face cuiva (un) scandal = a certa pe cineva, a-l mustra aspru. 2. Întîmplare care tulbură ordinea (ceartă, bătaie etc.), faptă urîtă, rușinoasă care provoacă indignare, oprobriu. Colonelul i-a poruncit categoric să sfîrșească scandalul cu reflectorul, fiindcă ajungem de rîsul și ocara armatei. REBREANU, P. S. 64. ♦ Situație rușinoasă; rușine. A devenit un scandal cu cerșitorii aceștia. C. PETRESCU, C. V. 115. E un adevărat scandal cum ne tratează autoritățile portului. BART, S. M. 108. – Pl. și: (rar) scandale (EMINESCU, O. I 134).

SANDA s.f. v. sandală.

SANDALĂ s.f. Încălțăminte de vară alcătuită dintr-o talpă legată de picior cu niște curele de piele sau de pînză. [Var. sanda s.f. / cf. fr. sandale, lat. sandalium].

SCANDAL s.n. 1. Zarvă provocată de o faptă urîtă, rușinoasă; faptă urîtă, rea, care provoacă indignare. ♦ Situație rușinoasă. 3. Obiect de îmbrăcăminte femeiască asemănător burtierei. [Pl. -luri, -le. / < fr. scandale, cf. lat. scandalum].

SANDALĂ s. f. încălțăminte de vară dintr-o talpă legată de picior cu niște curele de piele sau de pânză. (< fr. sandale)

SCANDAL s. n. 1. reacție violentă de protest față de ceva nedemn, rușinos, inacceptabil etc. 2. ceartă însoțită adesea de bătaie, de deteriorări de obiecte etc.; (p. ext.) zgomot, gălăgie mare produsă de o asemenea ceartă. 3. (fam.) portjartier. (< fr. scandale, lat. scandalum)

pantof-sanda s. m. Pantof decoltat ◊ „Pantofi-sanda albi sau bleumarin cu talpă de plută, turbanul în culoarea închisă a combinației și o floare în piept completează ținuta.” Săpt. 30 III 73 p. 16. ◊ „Se revine la încălțămintea clasică pentru femei. Pantof-sanda, culoare bej, baretă care susține pe aceia foarte decoltați.” Săpt. 31 V 74 p. 8 (din pantof + sanda)

SANDALĂ ~e f. mai ales la pl. Obiect de încălțăminte de vară, fără tocuri, cu fața din curelușe sau din piele găurită. [G.-D. sandalei] /<fr. sandale, lat. sandalium

SCANDAL ~uri n. 1) Faptă imorală săvârșită de persoane considerate ca fiind cinstite. 2) Gălăgie mare, însoțită de astfel de fapte. 3) Caz care provoacă indignarea opiniei publice. 4) Situație dezonorantă, înjositoare; dezonoare; rușine. /<sl. skandalu, ngr. skándalon, fr. scandale, lat. scandalum

sandală f. opincă.

scandal n. 1. ocaziune de a cădea într’o eroare sau greșală, cauzată de vr’o faptă rea ori de o cuvântare corupătoare; 2. svon ce face o faptă rea, tărăboiu.

1) sandál m., pl. ĭ (ngr. sandali, d. vgr. sandalion și sandalon; lat. sandalium, it. sandalo, fr. germ. sandale f.). Un fel de încălțăminte compusă dintr’o talpă legată de picĭor cu curele (La vechiĭ Grecĭ și Romanĭ purtaŭ sandalĭ maĭ mult femeile, ĭar astăzĭ ĭi poartă unele ordine religioase catolice). – Și sandálă f., pl. e (după fr.). V. opincă.

scandál n., pl. urĭ și e (fr. scandale, lat. scándalum, d. vgr. skándalon, cursă, capcană, ispită, scandal, pedică). Lucru care te scandalizează: asta e scandal! Indignare produsă de un lucru scandalos: spre marele scandal al oamenilor bunĭ. Tărăboĭ, ceartă, sfadă saŭ bătaĭe: bețivu făcea scandal. – Ar fi maĭ corect să se accentuĭeze scándal, ca it. scándalo și vfr. esclandre. V. scandelă și mehenghĭ.

scándelă, -ălă și -álă f., pl. e (vsl. skandalŭ, skandĭelŭ, d. gr. skándalon, inf. de candelă. V. scandal). Vechĭ. Supărare, neplăcere, sminteală. Peatra scandeleĭ, pedică neprevăzută, prilej de a greși, peatră de încercare a cuĭva. Azĭ. Btș. Mĭ-e scandel (n.), mĭ-e de șanț, îs contrariat, mĭ-e oare cum, îmĭ pare cĭudat. V. săblaznă și mehenghĭ.

sanda (încălțăminte) s. f., art. sandaua, g.-d. art. sandalei; pl. sandale

scandal s. n., pl. scandaluri

sanda (încălțăminte) s. f., g.-d. art. sandalei; pl. sandale, art. sandalele

scandal s. n., pl. scandaluri

sandală s. f., g.-d. art. sandalei; pl. sandale

scandal s. n., pl. scandaluri

sandală

scandal, -luri.

SCANDALĂ s. v. ademenire, animozitate, atracție, discordie, dușmănie, ispită, învrăjbire, ostilitate, pornire, seducere, seducție, tentație, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.

scandală s. v. ADEMENIRE. ANIMOZITATE. ATRACȚIE. DISCORDIE. DUȘMĂNIE. ISPITĂ. ÎNVRĂJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE. SEDUCERE. SEDUCȚIE. TENTAȚIE. URĂ. VRAJBĂ. VRĂJMĂȘIE. ZÎZANIE.

SANDALĂ s. v. papuc.

SCANDAL s. v. abatere, culpabilitate, culpă, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, păcat, piedică, stavilă, vină, vinovăție.

SCANDAL s. 1. scenă, tapaj. (I-a făcut un ~ nemaipomenit.) 2. v. hărmălaie.

sandală s. v. PAPUC.

SCANDAL s. 1. scenă. (I-a făcut un ~ nemaipomenit.) 2. balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot, (rar) larmăt, (astăzi rar) strigare, (pop. și fam.) chiloman, (înv. și reg.) toi, (reg.) haraiman, hălălaie, hărhălaie, toiet, toloboată, tololoi, (Mold., Bucov. și Transilv.) holcă, (Transilv.) lolotă, (înv.) calabalîc, dandana, dănănaie, dăndănaie, gîlceavă, (fig.) țigănie, (arg.) năsulie. (Era un ~ de nedescris.)

scandal s. v. ABATERE. CULPABILITATE. CULPĂ. DIFICULTATE. EROARE. GREȘEALĂ. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. INCONVENIENT. NEAJUNS. NEVOIE. OBSTACOL. OPRELIȘTE. PĂCAT. PIEDICĂ. STAVILĂ. VINĂ. VINOVĂȚIE.

sandală (sandale), s. f. – Încălțăminte ușoară. Fr. sandale, cf. ngr. σαντάλιον, din per. sandal „încălțăminte”.

scandal (-luri), s. n. – Zarvă, tărăboi. – Var. înv. scandal(à), scandelă. Mgr. σϰάνδαλον (Murnu 49, sec. XVII), și modern din fr. scandale. – Der. scăndăli, vb. (a scandaliza), sec. XVII, înv.; scandalagiu, s. m. (persoană scandaloasă); scandaliza, vb., din fr. scandaliser; scandalos, adj., din fr. scandaleux.

NE SUTOR, ULTRA CREPIDAM (lat.) cizmare, nu mai sus de sanda! – Pliniu cel Bătrân, „Naturalis historia”, 35-36. Cuvintele pictorului Apelles adresate unui cizmar care, după ce criticase felul în care era pictată sandaua într-un tablou, încerca să aprecieze și restul tabloului. Astăzi, se adresează acelora care vorbesc despre lucruri ce depășesc competența lor.

Ne sutor ultra crepidam (lat. „Cizmarule, nu mai sus de sandală!”, adică : Cizmarul să nu-și dea părerea decît despre încălțăminte) – Plinius-cel-Bătrîn, în lucrarea sa enciclopedică Istoria naturală (cartea a 35-a, 10, paragraf 36) povestește că pictorul grec Apelles, care a trăit și la Roma, expusese într-o zi un tablou în fața publicului. Un cizmar din mulțime găsi că sandala unui personaj din acea pictură era greșit făcută. Apelles a acceptat critica și a retușat sandala. Dar cînd cizmarul a început să-i judece și restul lucrării, pictorul l-a oprit, spunîndu-i tranșant: „Ne sutor ultra crepidam”. De atunci, cuvintele acestea și-au extins zona de acțiune de la cizmar la orice altă persoană și de la sandală la orice alt subiect. În general expresia se aplică oricui se încumetă să dea lecții și sfaturi într-un domeniu în care nu se pricepe. O întîlnim uneori și în varianta: „Sutor ne supra crepidam”, care are absolut același înțeles. În limba germană găsim proverbul echivalent;: „Schuster, bleib' bei deinen Leisten!” (Cizmarule, rămîi la calapoadele tale!). O zicală românească cu sens apropiat ar fi: „Fiecare cu meșteșugul său”. LIT.

A FACE SCANDAL a face caterincă, a face ca toți dracii, a face gât / hai / hau-hau / urât / zâmbre, a vocifera.

a ieși cu scandal / cu șucăr mare expr. a se ajunge la un conflict violent.

SCANDAL bal, balamuc, cancan, caterincă, chermeză, eveniment, halima, panaramă, show.