SCANDALIZÁ, scandalizez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) indigna, a (se) revolta în fața unei fapte rușinoase, a unui abuz, a unei nedreptăți etc. – Din fr. scandaliser, lat. scandalizare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A SCANDALIZÁ ~éz tranz. A face să se scandalizeze. /<fr. scandaliser, lat. scandalizare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE SCANDALIZÁ mă ~éz intranz. A încerca un sentiment de indignare, provocat de purtarea reprobabilă a cuiva. /<fr. scandaliser, lat. scandalizare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCANDALIZÁ vb. I. refl., tr. A (se) indigna, a (se) revolta. [< fr. scandaliser, lat. scandalizare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCANDALIZÁ vb. refl., tr. a (se) indigna, a (se) revolta. (< fr. scandaliser, lat. scandalizare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SCANDALIZÁ vb. v. indigna.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scandalizá vb., ind. prez. 1 sg. scandalizéz, 3 sg. și pl. scandalizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink