3 intrări
12 definiții
din care- explicative (7)
- relaționale (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scandalisire sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~arăsăre / Pl: ~ri / E: scandalisi] (Înv) 1 Învrăjbire. 2 Scandalizare (1).
scalandisi v vz scandalisi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scandalisi [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 56v/24 / V: ~aland~, scădălizi, scăndăl~, scăndălizi / Pzi: ~sesc / E: ngr σκανδαλίζω] 1 vr (Îvr; îf scădălisi) A se jena. 2 vrr (Îvr; îf scalandisi) A se certa (2). 3 vt (Îvr; îf scăndălisi) A îndemna la rău Si: (îvr) a scandalici. 4-5 vtr A (se) scandaliza (1-2). 6-7 vtr (Îf scăndălisi, scăndălizi) A surprinde (sau a fi surprins) în mod neplăcut.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scandarăsăre sf vz scandalisire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scădălizi v vz scandalisi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scăndălisi v vz scandalisi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scăndălizi v vz scandalisi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCANDALISI vb. v. indigna, revolta, scandaliza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCĂNDĂLISI vb. v. mira, nedumeri.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scandalisi vb. v. INDIGNA. REVOLTA. SCANDALIZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scăndălisi vb. v. MIRA. NEDUMERI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scandalisire, scandalisiri, s.f. (înv.) 1. jenă, rușine, sfială. 2. învrăjbire, ceartă. 3. îndemn la rău. 4. scandalizare. 5. surprindere neplăcută.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |